Un ieșean a ajuns singur pe lume după ce la vârsta de 7 ani a fost lăsat de mama sa într-un centru de plasament. Acesta mărturisește că de-a lungul vieții a încercat să-și facă un viitor, dar nu ar fi reușit din cauza condiției sociale, iar de 35 de ani locuiește printre străini
Marian Gogu are 42 de ani și de la 7 ani a trăit într-un centru de plasament. Bărbatul mărturisește că în copilărie a trecut prin niște momente greu de imaginat, neputând să se bucure de cea mai frumoasă perioadă a vieții.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/01/o-poza-cu-Baia-Publica-din-Iasi.jpg)
De 3 ani, Marian se adăpostește iarna la Baia Publică din Iași, unde este îngrijit așa cum trebuie
A fost păcălit că va ajunge la derdeluș, dar de 35 de ani locuiește printre străini
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/01/o-poza-cu-o-camera-de-la-Baia-Publica-Iasi-1.jpg)
Marian Gogu nu poate trece peste traumele din copilărie și din acest motiv nu s-a putut reintegra în societate
Marian Gogu își amintește de copilărie cu ochii plini de lacrimi, deoarece acesta susține că ar fi fost păcălit de mama sa care i-ar fi zis că-l duce la derdeluș, dar a ajuns într-un centru de plasament.
„Mama mi-a spus că mă duce la derdeluș, dar am ajuns la casa de copii. Am avut o copilărie foarte grea, pentru că nimic nu se compară cu locul unde sunt părinții tăi”, mărturisește Marian Gogu.
Acesta spune că își asociază copilăria cu un film de groază, pentru că în cadrul centrului de plasament nu s-a putut adapta și a reușit să fugă de acolo, ajungând pe străzi.
„De la 7 ani am fost într-un centru de plasament, unde îmi amintesc că am fost bătut și tratat necorespunzător, iar după câțiva ani am reușit să fug de acolo și am stat pe străzi”, adaugă ieșeanul.
Din cauza situațiilor greu de imaginat prin care a trecut, Marian nu a mai reușit să-și construiască un viitor prin propriile forțe. Însă de aproximativ 3 ani a găsit Centrul de Tranzit, unde este îngrijit cum trebuie și își găsește alinarea când vorbește cu angajații Direcției de Asistență Socială (DAS).
„Am trecut prin niște momente groaznice, toate s-au adunat. Puțin câte puțin și nu am reușit să-mi găsesc un rost în viață. Însă de 3 ani am găsit acest centru, unde angajații sunt ca niște asistenți pentru noi. Ne îngrijesc și ne vorbesc pentru a reuși să trecem peste aceste grele întâmplări”, mai spune Marian Gogu.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/01/o-poza-cu-niste-paturi.jpg)
Marian Gogu ajută la igienizarea locului unde locuiește și se simte foarte bine atunci când este de folos
Ieșeanul a avut nenumărate încercări de a-și găsi un rost în viață, însă traumele pe care le-a trăit l-au împiedicat
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/01/o-poza-cu-un-barbat-intr-o-camera-cu-niste-paturi.jpg)
Marian Gogu a fugit de la casa de copii, pentru că cei de acolo l-ar fi bătut
Marian Gogu afirmă faptul că în urmă cu câțiva ani a încercat să plece în străinătate pentru a-și câștiga existența, însă nu a reușit din cauza traumelor.
„Am fost în Anglia, la Londra, mai exact. Am vrut să mă angajez acolo. Am lucrat o perioadă ca florar, apoi mecanic agricol, dar nu am reușit să mă adaptez. Parcă oamenii se uitau urât la mine și aveam senzația că îmi vor răul. Am renunțat după o scurt timp”, menționează bărbatul.
Cu toate că au trecut mulți ani de zile, acesta nu reușește să depășească trăirile, pentru că i-au marcat tot restul vieții. Ba mai mult, în toți acești ani și-a găsit o rudă, dar aceasta nu vrea să vorbească cu el.
„Am lucrat la un moment dat în Iași, dar am renunțat din același motiv. Aveam impresia că toți îmi vor răul. Între timp mi-am găsit o rudă, dar nu vrea să vorbească cu mine, îmi vrea răul și cam atât”, mai zice bărbatul care de 35 de ani locuiește printre străini.
La munca putoare!
Băi, cu toții avem traume (unii mai mari, alții mai mici) dar dacă merge în continuare pe principiul „nu mă duc acolo sau nu lucrez aici că Mi sE PaRe miE Că Ăla ÎmI vReA RăUL” atunci o să ajungă (dacă nu a ajuns deja) să se complacă în situația actuală și să stagneze ca individ în societate devenind -inevitabil- un asistat social care e întreținut din banii fraierilor care au reușit să își depășească traumele și să se angajeze.
Ferească Sfântul să se angajeze la o firmă cu un șef ciufut sau undeva unde trebuie să dai din coate ca să te afirmi ori într-unloc unde să aibă de-a face zilnic cu oameni bădărani. Dacă englezii i-au vrut răul când lucra la florărie e clară treaba…