Elevii de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” nu vor ca specializarea învățător-educator să fie desființată! Director: „Este o respectare a matricei cultural-identitare” – GALERIE FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Problema renunțării la specializarea învățător-educator la liceele pedagogice a suscitat și încă suscită interesul profesorilor școlilor de profil, absolvenților și părinților. Doar punerea în discuție a acestui lucru se consideră un abuz, o rupere de tradiție, o ignorare a unui profil care a avut de compensat, pentru mult timp, lipsa unei specializări universitare, așa cum era deja în țările din Apusul Europei. La Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, situația a rămas aceeași, atât cadrele didactice, cât și elevii refuză să creadă că această desființare, deocamdată ipotetică, s-ar putea concretiza vreodată

Școlile normale sau liceele și colegiile pedagogice pregăteau specialiști care aduceau lumină, mai ales în mediu rural. Dacă avem în vedere aceste aspecte, înțelegem că școlile normale se constituie într-o tradiție de temeinicie și continuitate în formarea generațiilor de învățători. Unul din primii promotori ai învățământului public românesc a fost chiar directorul Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, Titu Maiorescu.

Tot el a sprijinit și generalizarea școlii de aplicație pentru viitorii învățători din toată țara, după modelul celei de la Iași. Denumirea de „școală normală” a fost instituționalizată de Al. I. Cuza, tot prin stăruința lui Titu Maiorescu, după modelul german. Discuții pe fondul proiectului Legii învățământului preuniversitar, ce vizează dispariția specializării sus-menționate, au loc deseori în instituția prestigioasă.

Reporterii BZI au vorbit cu directorul Lăcrămioara Iordăchescu, dar și cu câțiva tineri de la clase de învățător-educator. Nimeni nu își dorește ca proiectul să fie pus în aplicare, o serie de argumente fiind valabile.

Specializarea învățător-educator nu trebuie desființată

Liceele pedagogice din România ar putea rămâne, în viitorul apropiat, fără specializarea de bază, educator-învăţător, potrivit proiectului Legii învăţământului preuniversitar. În cazul în care proiectul se aprobă, liceele pedagogice din ţară ar avea doar specializările educator-puericultor şi instructor de educaţie extraşcolară, restul necesitând urmarea facultății de profil.

La Iaşi este vorba de Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Copou, instituţia de formare a învățătorilor şi educatorilor, cea mai veche de acest tip din principatele Moldovei şi Ţării Româneşti. Directorul unității de învățământ consideră, în primul rând, că profilul educator-învățător reprezintă fundația unui absolvent care după terminarea studiilor liceale ajunge la facultate.

„Nu credem că va fi desființat vreodată profilul. Pregătirea învățătorilor în liceele pedagogice este o respectare a matricei cultural-identitare. La fel precum preoții își încep formarea într-un liceu vocațional, învățătorii sunt îndreptățiți să aibă același început, al formării inițiale, într-o școală de profil și, ulterior, posibilitatea continuării studiilor universitare care, în secolul XXI, se racordează la noile provocări în educație. Orientarea către o carieră vocațională începe la 15-16 ani, adică în liceu.

Dacă partea teoretică poate fi transferată învățământului universitar, este imposibil de transferat contactul timpuriu și constant al elevului din liceul pedagogic cu școlarul mic, în cadrul practicii pedagogice (însumând cam 3.000 de ore în 4 ani), activitate formativă aparte care creează reacții de atașament și protecție, similare celei exercitate de părinții naturali.

La aceasta să adăugăm și ethosul cultural în care se formează acești elevi. El este cu totul aparte, valorifică talentul nativ artistic, sensibilitatea umană, astfel încât să formeze, într-un mod aparte, trăsături de caracter, în primul rând, responsabilitatea pentru actul didactic și educație, în general.

Educația presupune și minte, și suflet. Exercițiul de formare ia timp și începe în liceu. Se știe și este dovedit faptul că profesorii de bună calitate din România sunt, prin excelență, absolvenți de licee și colegii pedagogice, cei mai mulți fiind învățători”, a declarat dr. prof. Lăcrămioara Iordăchescu.

Elevi care iubesc profilul

O parte dintre elevii care învață la colegiu, profil învățător-educator, au transmis gânduri cu privire la acest subiect. Este evident că ei, dar și colegii lor, au ales instituția și specializarea cu sufletul, înainte de toate.

„Politicienii probabil au asumat pe baza unor rapoarte făcute de niște asociații care nu s-au documentat destul, nu au făcut cercetări în teren, care au plecat din start cu niște premise greșite. Pentru mine, acesta este un profil de suflet, vreau să profesez imediat după ce termin liceul”, a declarat Andrei Mineața, elev în clasa a XII-a, profil învățător-educator.

O tânără a menționat că sora sa, care e în clasa a VIII-a, ar fi afectată de decizia desființării specializării.

„Eu mi-am dorit din copilărie să ajung învățătoare, am o soră în clasa a VIII-a care și-ar dori să vină la această specializare, ar fi afectată dacă ar avea loc schimbarea. Nu vreau să cred că această decizie se va lua fără ca noi să fim consultați”, a precizat Alexandra Radu, elevă în clasa a XII-a, profil învățător-educator.

Ana Bura, elevă în clasa a XI-a, are o părere similară.

„La această specializare sunt niște profesori minunați și un asemenea profil ajută foarte mult. Nu toate școlile pot dărui elevilor, încă din liceu, informații din psihologie, pedagogie… Cu toții suntem pregătiți pentru următorul pas la facultate, putem preda oricând”, a menționat Ana Bura, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, profil învățător-educator.