Prima pagină » Titlurile zilei » Foamea și chinul unor preșcolari prin ochii unei educatoare: „A venit cu jumătate de ou fiert în pachețel, pentru că jumătate i l-a lăsat fratelui său. Mulți veneau cu o bucățică mică de mămăligă” – FOTO

Foamea și chinul unor preșcolari prin ochii unei educatoare: „A venit cu jumătate de ou fiert în pachețel, pentru că jumătate i l-a lăsat fratelui său. Mulți veneau cu o bucățică mică de mămăligă” – FOTO

07 oct. 2023, 02:00, 20 ,
Ștefana Șovea în Titlurile zilei

Foamea și chinul unor preșcolari! Elena Cojocaru a fost nevoită timp de 45 de ani să-i țină pe copii la școală, în ciuda sărăciei și a problemelor pe care le aveau aceștia în familii. În cele patru decenii și jumătate, cât a fost educatoare într-o comună săracă din Iași, Gorban, a văzut copilași care nu aveau nici măcar minimul necesar de trai

Un caz pe care nu îl poate uita descrie un copilaș ce a venit cu pachețelul de mâncare la grădiniță. Acesta însemna doar o jumătate de ou fiert. Educatoarea l-a întrebat de ce are doar jumătate, iar acesta i-a răspuns timid că a împărțit singurul ou pe care îl avea cu fratele său.

Foamea și chinul unor preșcolari prin ochii unei educatoare care a fost în sistem timp de 45 de ani

 o poză cu Luciana Antoci și cu  Elena Cojocaru

Timp de un an de zile a fost educatoarea Inspectorului Școlar General al ISJ Iași, Luciana Antoci, cu care s-a revăzut după foarte mulți ani joi

Elena Cojocaru are 65 de ani și a fost educatoare timp de 45 de ani în comuna ieșeană Gorban, iar în 2023 a ieșit la pensie. Încă nu se poate obișnui cu ideea că trebuie să se despartă de meseria pe care a practicat-o aproape toată viața

Deși a început în anul 1978 cu un salariu de 500 de lei, a ales să continue cu această meserie. A intrat în sistem imediat cum a absolvit Liceul Pedagogic, iar de-a lungul anilor a format generațiile de astăzi. Din acest salariu, 300 de lei s-au dus, timp de doi ani, lunar, pe gazdă. După doi ani s-a căsătorit cu bărbatul care i-a fost alături în cele mai importante momente și îi este în continuare, astfel că s-a mutat definitiv în comuna unde era a doua mamă pentru copilașii de la grădiniță. Meseria de educator a ales-o din pasiune și din dragostea pe care o are față de copii.

Timp de un an de zile a fost și educatoarea inspectorului școlar general al ISJ Iași, Luciana Antoci, cu care s-a revăzut după foarte mulți ani joi, 5 octombrie 2023, în cadrul unei conferințe de omagiere a profesorilor care au ieșit la pensie în acest an.

„În anul 1978 am absolvit Liceul Pedagogic din Iași și am intrat imediat în câmpul muncii. Am fost repartizată ca și educator în comuna Gorban și timp de 45 de ani am lucrat acolo. Eu sunt din Dobrovăț, iar ca să nu fiu nevoită să fac naveta am stat, timp de doi ani, în gazdă, în comuna Gorban, iar ulterior m-am și măritat cu soțul meu care este din această comună ieșeană. Vreau să menționez că eu am început cu un salariu de 500 de lei, iar din acești bani 300 de lei îi dădeam doar pe gazdă.

Eu nu am mers în acest domeniu pentru bani, ci din pură pasiune. Timp de un an de zile am fost educatoarea doamnei inspector școlar general al IȘJ Iași, Luciana Antoci. Nu am cuvinte despre ea, era și este în continuare foarte frumoasă și extrem de inteligentă. Îmi era foarte drag de ea și am avut ocazia să ne revedem la ceremonia de omagiere a pensionării profesorilor ieșeni 2023”, spune Elena Cojocaru.

Fosta educatoare a lucrat cu micuți ce provin din familii defavorizate: „A venit un copilaș cu jumătate de ou fiert”

 o poză cu Luciana Antoci și cu  Elena Cojocaru

Femeia spune faptul că îi este foarte greu să se obișnuiască cu ideea că s-a pensionat

De-a lungul celor patru decenii și jumătate a avut diferite generații de copii. Mulți dintre aceștia proveneau din familii defavorizate care abia aveau strictul necesar de trai. Elena Cojocaru povestește, cu lacrimi în ochi, o întâmplare ce a marcat-o în urmă cu ceva ani. Un copilaș a venit la grădiniță doar cu o jumătate de ou fiert, iar aceasta l-a întrebat de ce are doar atât. Răspunsul i-a frânt inima. Unii așteptau cornul și laptele cu sufletul la gură, pentru că era singura masă pe zi.

„De-a lungul celor 45 de ani, cât am fost în sistem, am avut multe generații de copilașii și pot spune că majoritatea proveneau din familii defavorizate. Îmi aduc aminte ceva care m-a marcat, a venit un copilaș cu jumătate de ou fiert și eu l-am întrebat de ce are doar jumătate din el, iar copilul mi-a spus că a împărțit cu fratele lui. Mulți veneau cu o bucățică mică de mămăligă, mulți cu câte un fruct. Nu mai spun cum așteptau laptele și cornul”, adaugă Elena Cojocaru.

După aproape jumătate de secol, educatoarea a ieșit la pensie. Femeia spune faptul că îi este foarte greu să se obișnuiască cu această idee, să se desprindă de colegii ei de muncă pe care îi consideră familie și, cel mai important, să nu se mai întâlnească cu micuții care îi aduceau zâmbetul pe buze.

„Îmi este foarte greu să mă obișnuiesc cu ideea aceasta de pensionare. Eu încă nu pot să conștientizez asta și îmi este greu. Colegii mei de muncă sunt ca o familie pentru mine și este greu. M-am întâlnit cu copilași de mână cu mamele lor și îmi spuneau că abia așteaptă să mă revadă la grădiniță. Mi-au dat lacrimile instant, dar le-am spus că mă simt rău, nu știu cum o să le dau vestea”, mai spune Elena Cojocaru, educatoarea care povestește despre foamea și chinul unor preșcolari.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Restricții la apă în 141 de localități din România. Seceta severă reduce debitele râurilor și pune presiune pe sistemul energetic
Restricțiile la apă afectează 141 de localități din România, din cauza secetei severe. Autoritățile avertizează că debitele râurilor și ale Dunării rămân la niveluri foarte scăzute, iar situația influențează inclusiv funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere hidrologic din ultimii ani. Lipsa […]
Restricții la apă în 141 de localități din România. Seceta severă reduce debitele râurilor și pune presiune pe sistemul energetic
Comentarii
  • As dori sa stiu, cand s-as intamplat ca un elev sa vina la scoala cu doar o jumate de ou: inainte de 1989 sau dupa ?!
    Ca se strofoca lumea sa vorbeasca despre foametea indurata inainte.

  • Dupa, Tilica, dupa. Inainte toti aveau servici.

  • Anonim, nepot de tarani

    Taranul roman a fost asuprit dintotdeauna, in toata istoria. Dar asaltul adevarat a sosit dupa ’89… Sunt tari care-si ajuta taranii.
    Ex: https://www.youtube.com/watch?v=zeG9jVR7KzM

  • Vrăjeală. Baba nu are ce povesti și inventează,….am văzut,am auzit de la cineva…uite așa se propagă bârfa! Fără dovezi/ probe audio video, ceea ce spune e doar o poveste / telenovelă ieftină ca braga. 🤨

    Next….

    Ps: eu am auzit de la cineva din localitate că pe această femeie, nepoții au de gând să o ducă la un azil din jud. Ilfov. Deci, dacă crezi vrăjeala cu copchilul desculț, tre’ să o accepți și pe asta…😚

  • Satulul nu il crede pe cel flamand… D-na are dreptate. Personal, am vazut, la o gradinita din mediul rural, jucarii (material didactic) roase de soareci si cu mirosul specific de urina de soareci… Asta, acum vreo 10 ani… BTW: aceleasi scoli sunt centre de votare, iar, in extenso, multe functii administrative sunt „unse” de la partid. Invatamantul este politizat pana’n maduva. De asta’i asa de „bine”.

  • Să nu mai facă duduie atâția flamanzi

  • Am citit multe bazaconii în acest ziar, dar acest articol întrece orice limită a bunului simț. Nu știu cine minte, autorul articolului sau educatoarea. Am lucrat în sistem și în privința salariului în 1974 aveam 1400 lei. Restul este gargară, propagandă ieftină. „Vai ce greu se trăia în comunism.” Nimeni nu spune că fiecare absolvent, indiferent de profil avea un loc de muncă asigurat. Că nu era în localitatea de domiciliu este altă poveste.Aș putea spune mai mult, dar sunt mulți care nu ar crede. Mă deranjează că de cele mai multe ori, la comentarii, scriu oameni care nu au trăit atunci.

  • Doamna ne povestește niște povești din seria „Gogonele afumate” 😏

  • Bai anonimule, mergi in localitate si te convinge…. sunt 50 de km, banuiesc ca habar nu ai, pune-ti gps-ul pe bordul pasatului sa nu ajungi in Chisanau!

  • Vrăjeală! La țară nu vine nimeni cu juma de ou…;))

  • Asa este, eu o cred. Dupa colectivizare taranii nu au mai ramas cu nimic, li se lua tot pamantul. Veneau si iti numarau toate orataniile din curte ca trebuia sa dai cota parte catre tara si popor, adica catre cei care stateau si o frecau aiurea si turnau pe vecini la securitate. Am crescut la tara si imi aduc aminte cum ascundeam mieii si gainile prin beciuri ca sa nu ni le ia comunistii. Era foamete bineinteles, nu se gasea nimic nici in galantarele de la orase unde stateai cu cartela in mana la cozi kilometrice, daramite la tara. Si in ziua de azi sunt situatii similare cu copii sarmani care vin iarna la scoala incaltati cu bascheti de carpa si cu un singur rand de haine pe care-l impart cu ceilalti frati. Au parinti morti sau plecati prin lume sa-si faca un rost, iar ei raman cu cate un bunic batran si bolnav care se chinuie sa-i creasca cum poate. Habar nu aveti de realitatea din satele noastre, iar cei care comenteaza aiurea ar fi bine sa se abtina.

  • Articol de rahat!In fiecare localitate rurala sau urbana sint si familii mai saracute dar nu generalizezi!Si vremurile alea cu jumate de ou sint departe,acum cei din ajutor social au telefoane moderne!Din articol se intelege ca acolo sint numai muritori de foame,ei bine nu este chiar asa,din acea zona au iesit copii cu performante deosebite,cu ajutorul unui bun colectiv de cadre didactice!

  • @Aiurea, nu ai inteles nimic, nici din articol si nici de la viata in general.. e cam aiurea, nu?

  • Cei care tot comentați și nu știți reliatățile din sistem de ce nu mergeți cu niște pachețele la acești copiii?Veți vedea câtă uimire și bucurie veți citi,în ochii lor.
    Există o altă realitate,în mediul educațional rural,în special la școlile /grădinițele aflate la peste 50 km de Iași.
    Mi s-a întâmplat să duc pe lângă haine,alimente ,dulciuri și banane.Am văzut copil în prezența mea care a mușcat din coaja bananei.Când instinctiv am dat să mă apropii și să-i spun că nu e bine a crezut că-i voi lua fructul și a început să plângă.Și,asta s-a întâmplat acum câțiva ani
    Vă invit să faceți fapte bune,de acest gen să mergeți să le faceți bucurii celor din mediul rural!Vă asigur că niciodată nu veți uita aceste experiențe!

  • Cei care tot comentați și nu știți relitățile din sistem de ce nu mergeți cu niște pachețele la acești copiii?Veți vedea câtă uimire și bucurie veți citi,în ochii lor.
    Există o altă realitate,în mediul educațional rural,în special la școlile /grădinițele aflate la peste 50 km de Iași.
    Mi s-a întâmplat să duc pe lângă haine,alimente ,dulciuri și banane.Am văzut copil în prezența mea care a mușcat din coaja bananei.Când instinctiv am dat să mă apropii și să-i spun că nu e bine a crezut că-i voi lua fructul și a început să plângă.Și,asta s-a întâmplat acum câțiva ani
    Vă invit să faceți fapte bune,de acest gen să mergeți să le faceți bucurii celor din mediul rural!Vă asigur că niciodată nu veți uita aceste experiențe!
    În schimb, e important că încă mai există cadre didactice cu vocație,care suplinesc de multe ori aceste neajunsuri.

  • Aleșii nu se aud. La anul. Aduc.si metroul. fac navigabil și. Bahluiul..dar ce e important schimba capacele la wc școlare din fundul curții

  • Da,e adevarat povestea. Am fost cu ajutoare si le-am dus avocado…efectiv au mancat cu coaja si cu sâmbure…numai zic de ananas, ananasul au inceput să lingă ananasul ca pe o acadică…nebunie curată!

    De vină e si popa, popa tot strange bani de la oameni, primeste pomeni, alea de ce nu ajung la acești copii flămânzi?

  • De ce exista copii care nu au ce manca?Cine sint parintii acestor copii si ce educatie au?Cite centre suport exista pentru acesti copii in care sa primeasca o masa calda si ajutor la lecții?Cum sint cheltuiti banii din ajutoare sociale de catre parinti?Hai sa mergem la cauza nu la efect.

  • Costică Alenuței

    La mine la scoală un copil fără frate a venit cu un cartof crud in ghiozdan. In pauza mare a scos barabula si a mâncat din ea doar pe jumătate, cealaltă o ținea pt a doua zi. E grea viața la țară. Era și desculț, iar iarna avea picioarele infăsurate intr-o bucată de piele de porc. Se întâmpla in 2022 iarna, intr-o localitate de lângă Iași.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
08 august 2026
08 august 2026