Hipertensiunea arterială este supranumită și „ucigașul tăcut”, pentru că, de multe ori, nu apar simptome evidente (precum dureri de cap, amețeli, sângerări nazale sau tulburări de vedere și multe altele). Este principala cauză de boli cardio-vasculare în lume și o cauză importantă de mortalitate. Pe termen lung, afectează vasele de la nivelul inimii, creierului, rinichilor si vasele oculare, ducând la complicații de tip infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, tulburări de vedere și insuficiență renală acută, complicată în timp cu boala cronică de rinichi. Pe scurt, hipertensiunea netratată „roade”, în tăcere, inima, creierul, rinichii și ochii.
Hipertensiunea arterială nu are o singură cauză, ci apare printr-o combinație de factori. Printre aceștia se numără: predispoziția genetică, obiceiurile de viață (obezitate, sedentarism, alimentație nesănătoasă, consum de alcool sau droguri), factori de mediu sau socio-economici (climat, nivel de trai, accesul la servicii medicale), dar și stresul sau alți factori psiho-sociali. În plus, fiecare organism are propriile mecanisme – renale, vasculare sau nervoase – care participă și întrețin hipertensiunea arterială.
Ultimul ghid, publicat în august 2025, vine cu niște modificări importante, care schimbă anumite dogme. Astfel, hipertensiune arterială înseamnă: peste 130 mmHg valoarea sistolică (cea mai mare) și peste 80 mmHg valoarea diastolică (cea mică). Se observă o creștere continuă globală a cazurilor de hipertensiune arterială, în America atingând cote de până la 50% din populație.
Pentru că hipertensiunea are atât de multe cauze și este întreținută de mulți factori, tratamentul nu poate fi unul simplu. Acesta trebuie adaptat fiecărui pacient în parte și presupune o colaborare strânsă între medic și pacient. Un accent important pe care îl pune ghidul este importanța auto-monitorizării la domiciliu a tensiunii arteriale. Aceasta se poate face cu aparate omologate (disponibile la orice farmacie) și realizarea unui jurnal de tensiune prin notarea valorilor. Acest lucru poate demasca fie „hipertensiunea de halat alb”, cauzată de emoțiile vizitei la medic, fie hipertensiunea mascată, care nu apare la cabinetul medical, ci acasă.
Schimbarea stilului de viață este nelipsit în lupta împotriva hipertensiunii. Se recomandă creșterea activității fizice: minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână (mersul alert, plimbările) sau 75 de minute de activitate intensă (jogging, înot sau ciclism), la care se pot adăuga exerciții de rezistență, de câteva ori pe săptămână. La pacienții supraponderali sau cu obezitate se recomandă scăderea în greutate, ținta fiind o scădere cu minimum 5% a greutății, pentru a preveni sau a ajuta la tratament.
Privind alimentația, un rol central îl are dieta DASH, o dietă „sănătoasă pentru inimă”, concepută special pentru controlul hipertensiunii. Aceasta presupune un consum bogat de fructe și legume, lactate degresate, cereale integrale, carne slabă (pui, curcan), pește și leguminoase, cu limitarea consumului de zahăr și alcool, și o restricție strictă a sării. În legătură cu sarea, trebuie să ținem cont și de cea ascunsă în pâine, mezeluri, brânzeturi și alimente procesate. Se recomandă maximum o linguriță de sare pe zi, cu un ideal de a o reduce la jumătate de linguriță. Multiple studii au dovedit eficiența dietei DASH în scăderea tensiunii arteriale.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, noul ghid recomandă o combinație de medicamente din start, într-o formă de „doi agenți într-o singură pastilă”. Acesta se inițiază la pacienții care au tensiunea arterială peste 130/80 mmHg și alți factori de risc cardio-vasculari, precum boala cronică renală, diabet, vârstnici, fumători, valori crescute ale colesterolului și persoanele supraponderale sau cu obezitate. La categoria de pacienți fără acești factori de risc, tratamentul medicamentos este inițiat la valori ale tensiunii peste 140/80 mmHg, iar între valorile de 130-139 mmHg sistolice, se recomandă dieta DASH.
Câteva din principiile de bază în gestionarea hipertensiunii includ evitarea tratamentului cu prea multe medicamente și evitarea asocierilor „nefericite” de medicamente care pot da efecte adverse importante. În plus, se recomandă și evaluarea afectării de organ-țintă: creier, rinichi, ochi, vase. De exemplu, un pas important în urmărirea afectărilor de organ este determinarea cantității de proteine în urină (a raportului albumină/creatinină urinară – RAC), care reprezintă un semn de afectare renală. Ținta tratamentului hipertensiunii arteriale este atingerea unei valori sub 130/80 mmHg, cu posibilitatea de a ajunge la sub 120/80 mmHg, dacă este tolerată de către pacient.
În ciuda tuturor metodelor disponibile, aproximativ 20% din pacienți prezintă hipertensiune arterială rezistentă, care nu răspunde la o combinație de minimum 3 medicamente și schimbarea stilului de viață. Pentru acești pacienți, una din opțiunile terapeutice ar fi denervarea renală, o metodă intervențională prin care activitatea nervilor de la rinichi este „oprită” pentru a ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
În ultimii ani, a apărut un nou concept, cel cardio-reno-metabolic. El arată legătura strânsă dintre rinichi, inimă și metabolism. Hipertensiunea joacă un rol central în declanșarea și întreținerea acestui trinom, motiv pentru care controlul acesteia este esențial. Printr-un stil de viață sănătos, monitorizare atentă și colaborare strânsă cu medicul, fiecare pacient poate reduce riscul de complicații și poate îmbunătăți calitatea vieții.
(semnat)
Prof. dr. Adrian Covic, prorector UMF „Grigore T. Popa” Iași, șef Compartiment Transplant Renal – Spital „Dr. C. I. Parhon” Iași