Iașul va avea un sistem de stimulare a precipitațiilor cu ajutorul avioanelor. Specialiștii spun că au avut succes cu primele experimente derulate în programul național, dar lipsește finanțarea. „Sperăm ca, în următorii 2-3 ani, să putem face asta”

În Iași va fi construit un sistem de stimulare a precipitațiilor cu ajutorul avioanelor, cu fonduri de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Specialiștii din domeniu spun că, imediat ce obțin fondurile de la stat, pot demara investițiile. În anul 2022 vor fi date în folosință 4 noi puncte de lansare a rachetelor antigrindină

Iașul, unul dintre cele mai afectate județe de secetă, va avea un sistem de stimulare a precipitațiilor cu ajutorul avioanelor. Specialiștii din domeniu spun că, dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va aloca fonduri pentru construcția acestuia, problemele fermierilor ar putea fi soluționate. Până în prezent au fost făcute două experimente pentru stimularea precipitațiilor din zona Dobrogea și Bărăgan, care au avut succes.

„În ultimii ani au început să apară fenomene mai puternice, fenomene extreme, precum cel de secetă. Acum nu prea putem face nimic în legătură cu acest fenomen pentru că nu avem fondurile necesare să investim sistemul de stimulare a precipitațiilor. MADR a făcut niște studii în 2019 și 2021 pentru stimularea precipitațiilor cu ajutorul avioanelor. S-au făcut activități experimentale la Aeroportul «Mihail Kogălniceanu», pe zona Dobrogea și Bărăgan și rezultatele sunt îmbucurătoare. Vom reuși să stimulăm precipitațiile, dar acest lucru nu înlocuiește sistemul de irigații. Trebuie să am niște nori ca să pot stimula precipitațiile.

Or, dacă în luna august nu e niciun nor pe cer, cu toată tehnologia pe care o avem, nu putem stimula precipitațiile. Urmează al treilea experiment pentru a începe dezvoltarea acestui sistem și omologarea lui. Totul depinde de finanțare și sperăm ca, în următorii 2-3 ani, să putem face asta”, susține Daniel Florea, director de program al operatorului licențiat al Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 1, cu sediul în Iași.

Daniel Florea, director de program UCCG Moldova: „Am avut zile și cu 100 de rachete lansate”

Potrivit directorului de program, din cauza schimbărilor climatice din ultimii ani, și activitatea din cadrul UCCG Moldova s-a intensificat, mai ales în perioada mai-iunie. Anul acesta au fost lansate peste 600 de rachete antigrindină. Totodată, noi puncte de lansare vor fi date în folosință anul viitor.

„Am avut zile și cu 100 de rachete lansate. Ne așteptăm ca, în contextul schimbărilor climatice, aceste fenomene extreme să fie din ce în ce mai dese. Vor fi date în folosință 4 noi puncte de lansare a rachetelor, la Moțca, Lespezi, Plugari și Românești. Avem alte 12 puncte operaționale”, mai spune Daniel Florea, director de program.

UCCG Moldova 1 – Iași are o suprafață de protecție a unității care cuprinde cele două grupuri, Cotnari și Huși, de 177.000 de hectare. În total vor fi 18 puncte de lansare în județ și 41 din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș care se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune), urmând să devină operaționale pe parcursul sezonului viitor. Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie – 15 octombrie.

Scopul lansării rachetelor antigrindină: reducerea riscului față de fenomenele meteorologice periculoase

Sistemul antigrindină a fost construit pentru reducerea riscului față de fenomene meteo periculoase, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturi agricole, zone urbane și rurale (protejarea cetățenilor), respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindină, ceață densă, tornade, dar și creșterea nivelului precipitațiilor în zonele de interes agricol.

De asemenea, scopul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică precum vii, livezi, sere, culturi agricole, dar și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. SNACP protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 de hectare, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare. Potrivit MADR, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Reporterii BZI au prezentat în edițiile anterioare situațiile disperate ale agricultorilor care au pierdut sume importante din cauza căderilor de grindină.