Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține joi, 6 martie, o declarație de presă la Bruxelles, în contextul participării sale la Consiliul European, unde liderii Uniunii Europene vor analiza măsuri decisive pentru creșterea bugetului apărării și sprijinirea Ucrainei. Aceste discuții vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cauzate de suspendarea ajutorului militar american pentru Kiev, o situație care ar putea agrava ruptura dintre SUA și Europa și slăbi unitatea transatlantică.
„Am un mandat pentru susținerea a trei puncte. Primul este susținerea pentru creșterea Europei în menținerea păcii pe continent, asta înseamnă dezvoltarea pilonului european în NATO.
Al doilea este de susținere a Ucrainei ca până la încheierea păcii să existe condiții ca frontul să nu se rupă.
În ultimul rând susținerea pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Alte declarații voi face la plecare”, a spus Ilie Bolojan.
Înainte de reuniunea Consiliului European, Ilie Bolojan a avut o serie de discuții-cheie cu lideri importanți ai dreptei europene: Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, și Donald Tusk, premierul Poloniei. Aceste întâlniri reflectă o coordonare intensă între statele UE privind direcția pe care o va lua Europa în fața provocărilor geopolitice.
Summit tensionat la Bruxelles: Zelenski, invitat special
Joi, de la ora 13:00 (14:00, ora României), liderii celor 27 de state membre UE, inclusiv Ilie Bolojan, se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, înainte de a începe dezbaterile oficiale din cadrul Consiliului European. Miza este uriașă: Europa trebuie să decidă rapid cum își consolidează securitatea și cum sprijină Ucraina, în condițiile în care timpul pare să nu mai fie de partea Occidentului.
Într-un discurs susținut miercuri seară, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa trebuie să se trezească, în timp ce Friedrich Merz a folosit o expresie alarmantă, spunând că aliații europeni sunt „la cinci minute de miezul nopții”. Îngrijorarea principală este că evenimentele se desfășoară într-un ritm mai rapid decât capacitatea liderilor europeni de a reacționa.
Un scenariu extrem de temut a fost descris de Malcolm Chalmers, director adjunct al Royal United Services Institute din Londra:
„Cel mai sumbru scenariu este ca SUA să ajungă la un acord care să accepte majoritatea cererilor Rusiei și apoi să pună Europa și Ucraina în fața unei alegeri imposibile: să accepte termenii impuși de Moscova sau să suporte singure consecințele.”
Pe lângă riscurile externe, unitatea UE este amenințată și din interior. Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, refuză să aprobe o declarație oficială de susținere a Ucrainei, blocând astfel și un posibil nou pachet de ajutor militar. Această opoziție riscă să creeze tensiuni majore în cadrul Uniunii și să slăbească frontul comun european în fața agresiunii rusești.
cine l-a mandatat?