Eveniment-Social

Imagini de epocă și spectaculoase de la inaugurarea Palatului Culturii, simbolul orașului Iași, din anul 1925! În prim-plan sunt patriarhul României și personalități ale vremii – GALERIE FOTO

Publicat: 16 mart. 2021
Imagine de arhivă, cel mai probabil din anul inaugurării construcției Palatului Culturii din Iași (1925), cu un dineu oficial patronat de Miron Cristea, primul patriarh al României
Peste 4 ani, în anul 2025, actuala construcție-simbol a Iașului, Palatul Culturii, aniversează un secol de la inaugurare. Cel mai probabil, în anul1925 a avut loc un elegant dineu oficial patronat de Miron Cristea, primul patriarh al României. În imagini sunt surprinse secvențe ce-i au în prim-plan pe participanți, personalități ale perioadei interbelice

În această perioadă, pe rețele de socializare specializate au apărut imagini și cadre spectaculoase de la inaugurarea simbolului orașului Iași, Palatul Culturii, din anul 1925! Atunci a avut loc un elegant dineu oficial patronat de Miron Cristea, primul patriarh al României (1925-1939). Aici sunt surprinse secvențe ce-i au în prim-plan pe participanți, personalități ale perioadei interbelice

Imagini spectaculoase, de arhivă, în care sunt surprinse secvențe ce-i au în prim-plan pe participanți, personalități ale perioadei interbelice, la inaugurarea simbolului orașului Iași, Palatul Culturii, din anul 1925! Interesant este că, în anul 2025, actuala construcție-simbol a urbei aniversează un secol de la finalizarea lucrărilor de construcție. Cel mai probabil, la deschidere a avut loc un elegant dineu oficial patronat de Miron Cristea, primul patriarh al României (1925-1939). În plus, la 11 octombrie 1925, în prezența Regelui Ferdinand I, care era însoțit de familia regală, s-a făcut recepția lucrărilor.

Noua construcție avea ca destinație aceea de a fi Palat de Justiție și Administrativ, promis de Regele Carol I ieșenilor

De arătat că, arhitectul I. D. Berindei, creatorul edificiului, s-a inspirat din stilul arhitectural al Palatului de Justiție din Paris. Noua construcție avea ca destinație aceea de a fi Palat de Justiție și Administrativ, promis de Regele Carol I ieșenilor, la prima sa vizită în orașul de pe Bahlui, după ce acesta nu a mai fost capitală. Construcția a început în 1906 și a fost finalizată în anul 1925, după 19 ani în care s-a construit și reconstruit neîntrerupt. Sălile Palatului, gândite și construite cu gust, amenajate după moda vremii, constituiau adevărate capodopere. Din 1955, clădirea a devenit sediu al celor patru mari muzee de importanță națională, deținătoare de patrimoniu cu valoare de tezaur: Muzeul de Istorie a Moldovei – 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei – 1943, Muzeul de Artă – 1860, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” -1955, precum și Centrul de Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural – 1975.

Din păcate, după cutremurele din 1940 și 1977, Palatul a avut mai multe intervenții de restaurare care au adus modificări în structura de consolidare, dar mai ales în zonele de arhitectură artistică din interiorul clădirii. Astfel, au fost turnate planșee de beton în locul planșeelor elastice din lemn. Totodată, splendida pictură din Sala „Coandă”, de exemplu, și bois-ciment-ul (material inventat de Henri Coandă, obținut din fierberea ipsosului în ulei; acest material nou are duritatea lemnului și înfățișarea stejarului) au fost acoperite cu câteva straturi de vopsea ieftină.

În februarie 1906 a avut loc la sediul Prefecturii județului Iași licitația publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de restaurare a Palatului Administrativ

Ca alte date interesante despre construcția Palatului Culturii, de reliefat că în februarie 1906 a avut loc la sediul Prefecturii Județului Iași licitația publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de restaurare a Palatului Administrativ. O licitație asemănătoare a avut loc și la 28 iunie 1906, în București, la Ministerul de Justiție. Proiectul conceput de arhitectul I.D. Berindei a fost aprobat de Consiliul Tehnic Superior la sfârșitul lunii octombrie 1907, moment în care se deschid și lucrările de construcție. Execuția acestora a fost încredințată, prin licitație, antreprizei de construcții Schultze. În Primul Război Mondial, clădirea, neterminată, a fost ocupată de trupele rusești.

„Acestea au folosit planurile de detaliu și o parte din depozitele de parchete le-au servit drept combustibil pentru samovarele ce le instalaseră”, se arată în documente.

După plecarea ruseștilor, clădirea a găzduit Corpul IV al Armatei Române, Serviciul Geografic, Automobilele Regina Maria, Aviația, Telegraful fără fir și, în final, spitalele militare care s-au succedat, până la sfârșitul Marelui Război. Abia în 1921 s-au putut relua lucrările, grație ministrului George G. Mârzescu, fostul primar al Iașului.
Denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de justiția ieșeană, fiind destinat să adăpostească diverse instituții culturale.

Cea mai importantă și valoroasă reabilitare a unui monument din Iași, după 1989

Lucrările generale de reabilitare și reconsolidare la Palatului Culturii din Iași au demarat abia în august 2008. Acestea s-au finalizat în 2016. Remarcabil este că, pe locul unde se află acum clădirea, încă de acum peste 500 de ani, a fost plasată vechea Curte Domnească, loc unde își aveau reședința faimoși domni ai Moldovei. Curtea Domnească a funcționat între 1434 și 1785. Ea este menționată prima dată documentar la 8 octombrie 1434. Cu toate acestea, ea a fost construită spre sfârșitul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 -1432).

Ruinele ei au ieșit la iveală în 1907, cu prilejul construirii actualului Palat, dar au putut fi cercetate mai ales cu prilejul campaniilor arheologice din anii 1952 și 1960-1961. Curtea din Iași a făcut parte din sistemul de reședințe domnești locuite ocazional de către voievod și suita sa. Abia după ce reședința principală a Domniei s-a stabilit mai cu temei la Iași, curtea de aici a dobândit mai multă importanță, acordându-i-se un statut privilegiat.

Sursă foto: site licitatii





Comentarii
Adauga un comentariu