În noaptea de Revelion, în bisericile din țară, se oficiază slujbe dedicate noului an. Credincioșii rostesc cuvinte de mulțumire pentru anul care a trecut, dar și rugăciuni speciale pentru noul an
În Iași, în majoritatea bisericilor sunt programate slujbe speciale pentru seara de Revelion. Acestea vor începe în jurul orelor 19:00-20:00, cu Vecernia și rugăciuni de seară, și vor continua până aproape de miezul nopții.
Când are loc slujba de Anul Nou
În majoritatea bisericilor, în seara de Revelion, au loc slujbe speciale dedicate venirii noului an, dar și mulțumirii față de anul ce a trecut. În timpul slujbei sunt rostite rugăciuni specifice de intrare în noul an.
Trecerea dintre ani este marcată, în Biserica Ortodoxă Română, printr-o rânduială liturgică specială, menită să ofere credincioșilor un cadru de rugăciune, reflecție și mulțumire. Slujba de Anul Nou, săvârșită în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, precum și în prima zi a noului an, include Vecernia și Utrenia în ajun, urmate de Sfânta Liturghie din 1 ianuarie, zi în care sunt prăznuite Tăierea împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.
Rânduiala actuală a slujbei a fost stabilită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2011 și se oficiază în mod unitar în toate bisericile din țară. Elementul central al acestei slujbe este citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, o alegere cu profundă semnificație teologică.
La 1 ianuarie, Biserica își amintește momentul în care Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus, nume care în limba ebraică înseamnă „Dumnezeu mântuiește”. În cadrul acatistului, acest nume este rostit de aproximativ 200 de ori, subliniind lucrarea mântuitoare a lui Hristos în viața oamenilor.
Directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, pr. Lucian Apopei, a precizat că slujba săvârșită în noaptea de Revelion nu este doar o tradiție, ci reprezintă o dovadă de credință față de Dumnezeu.
„Prin participarea la slujba săvârșită la trecerea dintre ani, care nu e doar o frumoasă tradiție, ci o mărturisire a credinței că Dumnezeu este Stăpânul timpului și al vieții noastre, creștinul arată că își dorește ca Hristos să fie începutul și binecuvântarea fiecărei zile. Românul credincios are o vorbă: «Lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu»”, a explicat pr. Lucian Apopei.
Ce rugăciuni se rostesc la slujba de Anul Nou
Slujba din noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde patru rugăciuni importante: Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitorul, o rugăciune de mulțumire pentru anul care se încheie și două rugăciuni de intrare în Noul An, una din tradiția liturgică română și slavă, care este citită și la slujba de Te Deum, oficiată după Sfânta Liturghie din 1 ianuarie, și una din tradiția greacă.
Prin aceste rugăciuni, credincioșii aduc mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul care a trecut și cer binecuvântare, sănătate, pace și ajutor dumnezeiesc pentru anul ce începe.
„Ne rugăm la trecerea între ani, în primul rând, pentru a mulțumi pentru anul care a trecut, având recunoștință pentru binefacerile primite, chiar dacă poate ne-a fost greu. Apoi, cerem binecuvântare, sănătate, pace și întărire în credință. Prin rugăciune, încredințăm lui Dumnezeu începutul unui nou timp binecuvântat. Prezența în biserică arată o alegere conștientă de a pune început bun cu Hristos, iar nu (doar) cu agitația trecătoare”, a precizat pr. Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor.
De asemenea, sunt rostite molitve pentru viața pământească, pentru sănătate și pentru mântuirea sufletelor, accentul fiind pus pe sfințirea timpului și pe conștientizarea responsabilității fiecărei clipe trăite.
Astfel, slujba de Anul Nou nu este doar un moment festiv, ci unul de profunzime spirituală, în care începutul unui nou an este așezat sub semnul rugăciunii, al recunoștinței și al speranței într-o viață trăită cu sens și responsabilitate.