Actualitate

Ion Cristoiu: Indiferent de rezultatul votului la Moțiune, Guvernul rămâne în funcție până la Decizia CCR

Publicat: 31 aug. 2020
ALT=«Jurnalistul Ion Cristoiu»
Jurnalistul Ion Cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie, pe blogul sau, detalii interesante despre moţiunea de cenzură care va fi votata astăzi, 31 august. Acesta este de părere că indiferent de rezultatul ei, Guvernul va rămâne în funcţie până la o decizie CCR.

” Luni, 31 august 2020, Parlamentul, dominat de PSD, va supune votului Moțiunea de cenzură depusă de PSD pe 17 august 2020.
Decizia conducerii PSD a luat prin surprindere pe mulți. Se credea că depunerea Moțiunii a fost o simplă operațiune de imagine a echipei Marcel Ciolacu în pregătirea Congresului Extraordinar de sâmbăta, 22 august 2020. Prin urmare, după victoria fără glorie (partea adversă a fugit în păduri, ca pe vremea tătarilor,) de la Congres, a echipei reformatoare, cu o Moțiune pe care n-a citit-o nici măcar Marcel Ciolacu, se aștepta ca votul să fie amânat după decizia CCR. Programarea votului în 31 august 2020 s-a făcut probabil și pentru a contracara zvonurile răspândite de echipa Dragnea potrivit cărora Marcel Ciolacu a predat PSD lui Klaus Iohannis, zvonuri credibile pentru mulți PSD-iști câtă vreme echipa câştigătoare n-a făcut nimic pentru mediatizarea Congresului zis și al schimbării la față.

Orice Moțiune de cenzură vira televiziunile de știri în vrie. Moțiune de cenzură înseamnă posibilitatea căderii Guvernului. Căderea Domnilor – bucuria proștilor. Vechiul adagio cronicăresc poate fi actualizat prin Căderea Guvernului – bucuria jurnaliștilor. Televiziunile de știri se întrec în a face calcule aducătoare de rating, în a profeți viitorul lui Ludovic Orban și a paria cine va fi prim ministru. Circulă, pus la colțuri de stradă de mașinăria diversionistă a puterii și zvonul că Însuși Klaus Iohannis și-ar dori căderea lui Ludovic Orban pe mâna PSD. Asta deși la ultima conferință de presă, sărmanul Klaus Iohannis s-a păstrat cu strășnicie în hotarele funcției practicate cu brio de ceva timp:
Cea de purtător de cuvânt feroce al Guvernului Orban.

Nu știu dacă președintele și-ar dori acum, în toiul Pandemiei și al campaniei pentru locale, bătaia de cap presupusă de căderea Guvernului. Eu nu cred în existența unui conflict între Klaus Iohannis și Ludovic Orban. Dar chiar dacă ar fi, chiar dacă Marcel Ciolacu ar fi mâna de destin a lui Klaus Iohannis, chiar dacă PSD ar avea majoritatea, un lucru e sigur:
Luni, 31 august 2020, indiferent de rezultatul votului, Guvernul Orban nu va fi demis.

Explicația acestei ciudățenii trimite la o știre dată de întreaga presă în ziua de 21 august 2020:
Guvernul a depus la CCR o sesizare privind existența unui conflict de natură constituțională generat de depunerea unei Moțiuni de cenzură în sesiune extraordinară. Prin document:

„Guvernul cere judecătorilor CCR să constate existența unui conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament generat de încălcarea dispozițiilor art.113 alin.(4) coroborat cu dispozițiile art.66 alin.(1) din Constituție, urmare a depunerii moțiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare și începutul celei de a două sesiuni ordinare a Camerei Deputaților și Senatului.”

Gestul Guvernului a fost văzut că o manevră pentru a contracara căderea iminentă de la votul pe Moțiunea de cenzură. Noi îl putem vedea ca o nouă dovadă a ipocriziei politruce a Puterii întruchipate de PNL-ul condus de Klaus Iohannis. De ceva vreme purtătorii de mesaje ai conducerii PNL duc împotriva CCR o campanie de o rară violență. Deciziile CCR sunt contestate nu doar prin raportare la acuzația de a fi PS-iste, dar și la rolul nefiresc de arbitru dat CCR de Constituția modificată în 2003. Suntem întrutotul de acord în privința rolului nefiresc dobândit de CCR. Ne permitem să observăm că acest rol, denunțat de PNL, e confirmat tocmai de sesizarea la CCR a conflictului constituțional. CCR, o instituție alcătuită dintr-o mină de oameni, numiți și nu aleși de Popor, e chemată să decidă într-o chestiune ţinând exclusiv de Parlament:
Căderea Guvernului prin Moțiune de cenzură.

Asta deoarece indiferent de rezultatul votului de luni, 31 august 2020, Guvernul rămâne în funcțiune. Va fi demis doar dacă CCR respinge sesizarea Guvernului. Nu odată am avertizat asupra situației imposibile în care e pusă CCR chiar de către partidele politice. Instituția e invitată să arbitreze bătăliile din parlament, unele cu miză uriașă, precum Moțiunea de cenzură. Invitația e dată de năravul partidelor politice din ultima vreme de a tranșa bătăliile din parlament la CCR și nu în parlament, acolo unde se tranșează orice bătălie parlamentară. Iată astfel prin contribuția PNL CCR e chemată să ia o decizie în locul parlamentului. A pune pe umerii CCR o decizie precum cea vizând căderea sau supraviețuirea Guvernului e înainte de toate o aberație constituțională. Ca să nu mai spunem că e o nouă încercare de compromitere a CCR. Indiferent de ce decizie va lua CCR, dacă Moțiunea va trece o parte a românilor o vor acuza de părtinire a unuia din combatanți. Dacă va respinge sesizarea, și guvernul va pică, electoratul PNL va acuza CCR de PSD-ism. Dacă va admite sesizarea și Guvernul, deși căzut în Parlament, va rămâne în funcție, electoratul PSD o va acuza de PNL-ism.

Dincolo de aceste controverse, sesizarea Guvernului merita mult mai multă atenție decât cea acordată până acum.
Spre deosebire alte dăți, CCR chiar că trebuia invitată să se pronunțe. Nenorocirea e că invitarea se face în condiții dramatice. Dacă ar fi fost făcută în afara unei situații concrete, decizia CCR ar fi fost normală. Din acest punct de vedere sesizarea e o greșeală. O decizie de constituționalitate a CCR va fi primită ca un act politic pe când în realitate ea rămâne un act de interpretare a Constituției.

Sesizarea face trimitere la două articole din Constituție:
Art. 66 aliniatul 1, care sună astfel:

„(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.”

Și art. 113,aliniatul 4, care sună astfel:

„4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.”

După depunerea sesizării s-au găsit mulți așa ziși specialiști care au declarat că nu era nevoie de intervenția CCR. Se poate depune o Moțiune și în timpul sesiunii extraordinare.

Eu nu împărtășesc acest punct de vedere.
Posibilitatea de depunere a unei Moțiuni de cenzură e limitată drastic la una pe sesiune. Constituția din 1991 a impus asta în contextul mai larg al unei preocupări – benefice, zic eu – de a reduce drastic posibilitatea instabilității politice. O moțiune de cenzură înseamnă posibilitatea ca Guvernul să cadă. Orice cădere de guvern e un moment de instalare a unei instabililități politice. Sub același semn al reducerii riscurilor de instabilitate politică, Legea fundamentală face deosebit de dificilă declanșarea alegerilor anticipate. PSD a depus una în sesiune extraordinară. Se creează astfel un precedent periculos. Ca un grup parlamentar să depună o Moțiune în timpul sesiunii ordinare și una în timpul sesiunii extraordinare. La așa ceva s-a gândit PSD când a decis programarea votului în hotarele sesiunii extraordinare. Să poată depune o Moțiune și în timpul sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie 2020.

Articolul 66 aliniatul 2, stabilește dreptul Parlamentului de a se întruni în sesiune extraordinară:

„(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.”

Mulți spun că orice lucru pe care Constituția nu-l respinge expres poate fi considerat ca fiind constituțional. Eu nu cred că lucrurile sunt atât de simple. Intră moțiunea de cenzură printre problemele pentru care se convoacă sesiuni extraordinare? Nu știm până când CCR nu decide. În cazul sesiunilor ordinare votul la Moțiunea de cenzură e reglementat de articolul 113, aliniatul 1:

„Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Sesiunile extraordinare sunt convocate separat de Camera Deputaților și de Senat. E posibil ca Senatul de exemplu să nu fie convocat într-o sesiune extraordinară? E posibil. Dacă PSD n-ar fi avut majoritate la Senat, sesiunea extraordinară n-ar fi fost convocată. În aceste condiții ar fi putut fi convocată o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului? Firește că nu. Nu sunt chichițe constituționale. Sunt chestiuni nelămurite de Constituție ivite din dinamica vieții. Dacă m-ar întreba cineva aș spune că decizia CCR va fi de recunoaștere a conflictului constituțional. Nu numai pentru că CCR nu-și poate permite să decidă căderea unui Guvern, ci și pentru că spiritul Constituției spune că sesiunea extraordinară nu poate fi terenul unei Moțiuni de cenzură. Totul depinde însă de votul de luni, 31 august 2020. Dacă Moțiunea nu trece, CCR va decide în liniște, fără a avea deasupra capului sabia lui Damocles a influențării decisive a bătăliilor parlamentare. Dacă Moțiunea trece, atunci decizia va fi influențată de povara rezultatului.” menţionează Ion Cristoiu





Adauga un comentariu