Actualitate

Ion Cristoiu: O enigma postdecembristă: Deși știa că nu va face majoritatea, Klaus Iohannis l-a desemnat totuși pe Dacian Cioloș

Publicat: 19 oct. 2021
ALT=
Jurnalistul Ion Cristoiu

 

Jurnalistul Ion Cristoiu dezbate, în această dimineață pe propriul blog desemnarea lui Dacian Cioloș de către Klaus Iohannis. Cristoiu consideră că faptul că președintele l-a desemnat pe Cioloș rămâne în continuare o enigmă. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalist pe blog:

Premierul desemnat, Dacian Cioloș, a depus luni, 18 octombrie 2021, în Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor din Guvernul minoritar USR. Potrivit procedurilor, marți, 19 octombrie 2021, vor avea loc audierile miniștrilor în Comisii, iar miercuri, 20 octombrie 2021, va avea locul votul în plenul Camerelor reunite.

Pînă aici nimic deosebit față de investirile de Guvern în postdecembrism. Fie după alegeri, fie în urma unei Moțiuni de cenzură care a dat jos Guvernul, președintele desemnează un premier. Acesta întocmește programul de Guvernare și trece prin organismele colective ale partidului lista cu propuneri de miniștri. După care merge în Parlament pentru votul de investitură. În postdecembrism s-a încetățenit tradiția ca un premier desemnat să fie pînă la urmă și un premier votat. Din cauza acestei tradiții, președintelui i se atribuie puteri anticonstituționale în materie de desemnare. Altfel spus, deși președintele trebuie să desemneze un premier numai și numai după ce s-a convins că respectivul poate forma o majoritate, s-a creat impresia că președintele poate desemna și un premier despre care știe că nu va forma majoritatea. Și cu toate acestea, pînă la urmă premierul desemnat devine premier votat. Această impresie a stat la baza unei bizarerii după alegerile din 2012. Deși USL obținuse un procent zdrobitor, Victor Ponta s-a grăbit să accepte un Pact pe Justiție propus de Traian Băsescu. El s-a temut că Traian Băsescu va desemna pe un alt lider USL decît el, președintele PSD, să facă majoritatea și respectivul, fără a fi președintele PSD, avea să reușească. După expirarea mandatului, Traian Băsescu a mărturisit că totul a fost o cacealma. N-avea cum să desemneze pe altcineva decît Victor Ponta.

De ce a funcționat cacealmaua?
Pentru că în politica românească te poți aștepta la orice.
Inclusiv la faptul că altcineva decît liderul partidului biruitor în alegeri să facă majoritatea. Oportunismul moldo-valah își spune cuvîntul. Politicienii dintr-un partid trec fără să clipească de partea celui desemnat să împartă friptura.

Rolul consultărilor e cel de a oferi președintelui un tablou al posibilelor majorități. Deși vin separat la consultări, în clipa cînd ajung la Cotroceni, partidele au negociat deja majoritatea. În unele cazuri ea e deja formată dinainte de alegeri sau înainte de Moțiunea de cenzură. Stînd de vorbă cu fiecare în parte, președintele își dă seama, după propunerile de premier, cine va forma majoritatea. Dacă, de exemplu, două partide propun același premier și dacă ele fac majoritatea, președintele desemnează pe respectivul drept premier.

Așadar, un premier desemnat e în aceste condiții ca și votat. Constituția prevede că desemnatul își poate depune mandatul înainte de a ajunge la vot. În practică s-a întîmplat asta o singură dată. După alegerile din 2008, cînd Teodor Stolojan și-a depus mandatul. Din motive personale și nu pentru că a eșuat în formarea majorității. Nu știu pînă acum vreun caz în postdecembrism în care premierul desemnat să meargă în Parlament și să cadă la votul de investitură. Din cele două motive, pe care țin să le repet:

Președintele nu desemnează un premier dacă nu are certitudinea că respectivul va face majoritate.
Dacă premierul desemnat își dă seama, după consultări, că nu poate forma Guvernul, își depune mandatul.
Toate acestea nu sînt valabile cînd președintele și partidele decid să fie anticipate.
Într-o astfel de situație (cea a lui Ludovic Orban din martie 2020) premierul e desemnat știind c-o să cadă, iar toată figurația sa ulterioară e o comedie.

Pe 11 octombrie 2021, la prima rundă de consultări, președintele s-a confruntat cu următoarea situație:
PNL și PSD n-au propus un premier; nici AUR, Călin Georgescu n-a fost propus oficial. UDMR l-a propus pe Kelemen Hunor, dar numai pe-o durată de cîteva luni. USR a venit cu propunerea Dacian Cioloș.

Pe 5 octombrie 2021, spre seară, după trecerea Moțiunii de Cenzură, Klaus Iohannis a declarat:

„Așadar, este nevoie de soluții și este momentul pentru decizii mature. Este nevoie de decizii mature din partea politicienilor, din partea partidelor politice. Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature și să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămîna viitoare. Acum se cere maturitate și responsabilitate.”

Declarația lăsa să se înțeleagă că președintele își dă seama de imposibilitatea formării prea repede a unei majorități. Pentru a nu convoca partidele degeaba, el a amînat consultările pentru săptămîna viitoare. Anunțul a fost făcut marți, 5 octombrie 2021. Președintele dădea partidelor o săptămînă pentru a negocia între ele, astfel încît să vină la consultări cu o majoritate deja constituită. Într-o conferință de presă ținută a doua zi, Klaus Iohannis a explicat de ce n-a convocat partidele la consultări imediat după Moțiunea de cenzură:

„Cred că este nevoie de zile bune pentru ca toată lumea să ajungă pe pămînt … Politicienii au ajuns să aibă declarații anti-toate. Toată lumea este împotriva tuturor. Nu se poate așa … M-am gîndit că vor dura cîteva zile pentru ca acest entuziasm nemotivat [în legătură cu căderea Cabinetului Cîțu] să se estompeze puțin. Oamenii ajung să-și pună întrebarea acum și să înceapă discuții serioase, mature, pentru că altfel problemele vor deveni mai îngrijorătoare”.

Joi, 7 octombrie 2021, în chip surprinzător, Klaus Iohannis anunță începerea consultărilor luni, 11 octombrie 2021. Între timp, nu se conturase nici o majoritate. Toată lumea era convinsă că președintele a convocat consultările doar așa, de ochii lumii, să nu se spună că tace și nu face. Date fiind declarațiile anterioare și situația din decembrie 2020, cînd convocase un alt doilea tur de consultări, se paria că Klaus Iohannis va face loc și unui al doilea tur.

Înaintea consultărilor, USR a anunțat că merge la Cotroceni cu propunerea Dacian Cioloș.
PNL și UDMR au reacționat imediat prin precizarea că nu vor reface Coaliția sub conducerea USR. Nu era nici o îndoială că prima rundă de consultări avea să fie un eșec.
Nici un partid nu putea veni la Cotroceni cu o majoritate deja constituită.

Cu toate acestea, președintele desemnează ca premier pe Dacian Cioloș. În declarația privind desemnarea el ține să precizeze și principalele obiective ale noului Guvern. E vorba de rezolvarea unor urgențe, misiune trecută și în Programul USR.

Cine să creadă că președintele l-a desemnat pe Dacian Cioloș convins că acesta va forma o majoritate?
Suspiciunea c-a știut de eșecul lui Dacian Cioloș s-a confirmat în aceste zile.
Desemnarea lui Dacian Cioloș rămîne o enigmă.
O mare enigmă postdecembristă.

 





Adauga un comentariu