Judecătorii Curții Constituționale au amânat din nou un verdict asupra Legii privind pensiile magistraților, o nouă ședință fiind convocată pentru data de 11 februarie. Judecătorii CCR invocă faptul că autorul sesizării a depus noi documente și au nevoie de timp pentru a le studia.
O nouă ședință convocată pentru data de 11 februarie
”Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.
Legea a fost trecută prin asumare de răspundere de către Ilie Bolojan
Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că noile reglementări afectează independența justiției și conduc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Motivul? Nesimtirea. Daca pot, si nu le da nimeni peste bot, de ce sa nu o faca?
Bine inteles ca este si nesimtirea. Dar faptele arata ca este o piesa regizata. O colaborare intre Bolojan si CCR.
Actul I. Bolojan primeste in audienta pe unul care donase la PNL peste 1 milion Euro. Cazul este instantaneu scurs in presa. Curios, la cat de lenta este justitia.
Actul II. Bolojan face singur proiectul de lege privind pensiile speciale. Nu accepta colaborare. Cazul milionului dispare din presa.
Actul III. Bolojan trimite proiectul de lege la CCR, fara avizul CSM. CCR are motiv sa respinga proiectul pe motive procedurale. Cazul milionului este uitat si de justitie, si de presa.
Actul IV. Bolojan reface proiectul, tot de capul lui, obtine avizul CSM (negativ) si retrimite proiectul la CCR doar cu cateva zile inainte de termenul limita.
Actul V. Presedinta CCR se autonumeste raportor si isi da singura termen de 3 zile.
Actul VI. Peste 3 zile se constanta ca Raportul este incomplet. Lipseste studiul de impact. Este programata o noua sedinta, duminica.
Actul VII. Duminica se constata ca Raportul este tot incomplet. Lipseste acelasi studiu de impact. Nu fusese cerut. Patru judecatori cer amanarea dezbaterii in vederea completarii Raportului. D-na Tanasescu se opune, desi stie ca procedura o obliga sa amane dezbaterea.
Actul VIII. Cu o zi inainte de sedinta programata in Ianuarie, se depun doua sesizari. Una de la ICCJ, si alta de la filiala din Braila a Asociatiei Magistratilor. Dezbaterile sunt amanate pentru studierea sesizarilor. Audienta de 1 milion de euro este complet uitata.
Actul V. Presedinta CCR se autonumeste raportor si isi da singura termen de 3 zile.
Actul VI. Peste 3 zile se constanta ca Raportul este incomplet. Lipseste studiul de impact. Este programata o noua sedinta, duminica.
Actul VII. Duminica se constata ca Raportul este tot incomplet. Lipseste acelasi studiu de impact. Nu fusese cerut. Patru judecatori cer amanarea dezbaterii pt completarea Raportului. D-na Tanasescu se opune, desi stie ca procedura o obliga sa aprobe.
Actul VIII. Cu o zi inainte de sedinta din Ianuarie, se depun doua sesizari. Una de la ICCJ, si alta de la filiala din Braila a Asociatiei Magistratilor! Dezbaterile sunt amanate pentru studierea sesizarilor.
Audienta de 1 milion de euro este complet uitata.
Actul V. Presedinta CCR se autonumeste raportor si isi da singura termen de 3 zile.
Actul VI. Peste 3 zile se constanta ca Raportul este incomplet. Lipseste studiul de impact. Este programata o noua sedinta, duminica.
Actul VII. Duminica se constata ca Raportul este tot incomplet. Lipseste acelasi studiu de impact. Nu fusese cerut. Patru judecatori cer amanarea dezbaterii in vederea completarii Raportului. D-na Tanasescu se opune, desi stie ca procedura o obliga sa amane dezbaterea.
Actul VIII. Cu o zi inainte de sedinta programata in Ianuarie, se depun doua sesizari. Una de la ICCJ, si alta de la filiala din Braila a Asociatiei Magistratilor! Dezbaterile sunt amanate pentru studierea sesizarilor.
Audienta de 1 milion de euro este complet uitata. Lupa este pe CCR
nu stiu de ce redactia nu doreste sa pun si partea a doua a mesajului. nu i-o fi pe plac.
continuare
Actul V. Presedinta CCR se autonumeste raportor si isi da singura termen de 3 zile.
Actul VI. Peste 3 zile se constanta ca Raportul este incomplet. Lipseste studiul de impact. Este programata o noua sedinta, duminica.
Actul VII. Duminica se constata ca Raportul este tot incomplet. Lipseste acelasi studiu de impact. Nu fusese cerut. Patru judecatori cer amanarea dezbaterii in vederea completarii Raportului. D-na Tanasescu se opune, desi stie ca procedura o obliga sa amane dezbaterea.
Actul VIII. Cu o zi inainte de sedinta programata in Ianuarie, se depun doua sesizari. Una de la ICCJ, si alta de la filiala din Braila a Asociatiei Magistratilor! Dezbaterile sunt amanate pentru studierea sesizarilor. Audienta de 1 milion de euro este complet uitata.
În Romania nu mai este democrație pentru că, cei care conduc fac ce le spun cei de la Bruxel nu ce are nevoie poporul român care a votat pentru o Românie prosperă.