Răscoala din 1907 a izbucnit, în luna februarie, pe moșiile arendașilor din Flămânzi. În scurt timp, a cuprins întreaga țară. A fost un eveniment major al istoriei românilor, dar care a născut controverse, mai ales din cauza transpunerii ideologice a evenimentelor în perioada comunistă.
Răscoala de la 1907 este cunoscută drept o revoltă eminamente ţărănească îndreptată împotriva abuzurilor arendaşilor. Dincolo de faţa cunoscută a răscoalei, există şi realităţi despre care s-a vorbit puţin. Printre acestea, revolta antisemită din târgul Botoşaniului şi luptele de stradă cu evreii şi armata.
Lucruri mai puţin ştiute despre Răscoala din 1907
În primăvara anului 1907, pe moșiile ținute în arendă de frații Fischer, la Flămânzi, judeţul Botoşani, izbucnea ultima mare răscoală ţărănească din Europa. În doar câteva luni, răscoala s-a întins în toată țara, fiind înregistrate izbucniri violente la adresa moșierilor, distrugeri și atacuri. În cele din urmă, Guvernul de la acea vreme a trimis armata pentru potolirea răscoalei, înăbușind-o sângeros în câteva locuri, inclusiv cu folosirea artileriei.
Dincolo de lucrurile bine ştiute despre răscoala de la 1907, prezentate inclusiv în manualele de istorie, există şi episoade puţin cunoscute, dar bine scoase în evidenţă de documentele vremii. Printre altele, publicului larg îi este puţin cunoscut faptul că în timpul evenimentelor de la sate, din primăvara lui 1907, a avut loc şi o revoltă antisemită în târgul Botoşaniului, adică municipiul Botoşani de astăzi. A fost practic o revoltă urbană, în plină răscoală ţărănească. Aşa cum arată documentele, a avut o amploare considerabilă, sfârşind cu lupte de stradă.
De această răscoală au profitat și orășenii, aspect care nu este neapărat cunoscut publicului larg despre această răscoală. Țăranii din comunele apropiate de târgul Botoșaniului, un important centru urban din nordul Moldovei la începutul secolului al XX-lea, au intrat și în oraș, ațâțați, spuneau autoritățile de la acea vreme, de agitatori de la oraş. Află și câți ani avea Nicolae Ceaușescu când a murit.
Ţăranilor li s-au alăturat imediat mahalagii şi o mulţime de orăşeni care au devastat cumplit oraşul. Motivul principal a fost jaful, iar apucăturile, antisemite, fiind vizaţi în principal evreii, foarte numeroşi în Botoşani pe vremea aceea şi, totodată, consideraţi în mare parte avuţi, mai ales că se îndeletniceau cu activități economice.
De la răscoală la jafuri prin cartierele evreiești
Este adevărat că evoluția ulterioară a revoltei ar fi putut căpăta un caracter antisemit, dar, în special la oraș. Pentru că la răscoala de la Flămânzi s-a propagat și au profitat de ea și mahalagii și cei care locuiau în preajam Botoșaniului, la acea vreme un oraș cosmopolit și prosper, cu multe case bogate, plin de prăvălii și magazine.
La aproximativ două săptămâni de la răscoala din Flămânzi, în orașele Botoșani și Dorohoi, mahalagii împreună cu un număr mic de țărani de prin împrejurimi au făcut ravagii distrugând prăvăliile evreiești.
„Oamenii satelor vecine, cu lipovenii din orașul Botoșani, la care s-au alipit și baieții de prin mahale, s-au revoltat și au spart geamurile și ușile de pe la prăvăliile evreilor, devastând…”, preciza prefectul Văsescu în 1907. Situația s-a complicat serios. Timp de două zile răsculații de la oraș și-au făcut de cap devastând localitatea. Forțele de ordine ale orașului nu au făcut față. Așadar, Răscoala din 1907 a izbucnit la Flămânzi pe 8/21 februarie 1907.