Moștenitorul unui conac istoric din Iași a lăsat totul în paragină și a dispărut în Franța! Autoritățile l-au căutat, însă acesta este de negăsit

Conacul Delavrancea din satul Goești, județul Iași, locul unde Barbu Ștefănescu Delavrancea a scris „Trilogia Moldovei”, se află astăzi în ruină. Acest conac istoric din România riscă să dispară, în ciuda valorii sale culturale uriașe

În satul Goești, comuna Lungani, un monument istoric încărcat de cultură și simboluri naționale se prăbușește sub ochii oamenilor. Moștenitorii, plecați în Franța, nu se mai interesează de clădire. Între timp, localnicii privesc cum istoria se năruie bucată cu bucată.

Un conac istoric din Iași, transformat în ruină

În satul Goești, comuna Lungani, județul Iași, se află un conac ce ar fi trebuit să fie mândria comunității și un punct de atracție pentru iubitorii de cultură. Este vorba despre Conacul Delavrancea, o clădire ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, de avocatul Nicolae Ștefănescu, fratele marelui scriitor Barbu Ștefănescu Delavrancea.

După moartea lui Nicolae, conacul a rămas moștenire fiilor săi, iar în timpul răscoalei țărănești din 1907, Barbu Delavrancea însuși s-a refugiat aici, împreună cu familia și biblioteca personală. În grădina conacului, sub umbra unui stejar japonez vechi de două secole, scriitorul a redactat cele trei piese din celebra „Trilogie a Moldovei”: „Apus de soare”, „Viforul” și „Luceafărul”.

Astăzi, acest loc de mare valoare culturală și istorică este lăsat în paragină. Un cetățean din localitate a atras atenția asupra stării jalnice a clădirii printr-o petiție și mai multe sesizări trimise la Direcția Județeană pentru Cultură Iași și la Primăria Lungani.

„Din păcate, în prezent, proprietatea este exploatată de fiii unui consilier local PSD, decedat acum 1-2 ani, iar când acest consilier local era în viață, acest loc era folosit ca staul de oi și distilărie. Acum, acest loc este neîngrijit și stă să cadă, din cauza indiferenței. În data de 19 august 2025, am inițiat petiția pentru salvarea Conacului Delavrancea de la Goești, iar pe data de 20 august 2025 am trimis mesaj la Direcția Județeană pentru Cultură Iași și la Primăria Lungani, pentru a afla cine este proprietarul, dar din păcate, nicio instituție nu a răspuns la e-mailuri, așa că, în data de 26 august 2025, am trimis din nou un e-mail la Primăria Lungani și sper ca acesta să nu fie din nou ignorat”, a explicat un cetățean din localitate.

Primăria Lungani: „Nu putem interveni pe o proprietate privată”

Întrebat despre situația conacului, primarul comunei Lungani, Ioan Corobuță, a declarat că imobilul nu se află în proprietatea primăriei, ci în litigiu și posesia unor moștenitori.

„Am înțeles că moștenitorii au lăsat o procură unui cetățean pe nume Cărbune, care ar trebui să aibă grijă de conac și de câteva sute de hectare de pădure. Am încercat să dăm de el, dar am aflat că este plecat în Franța și nu am reușit să-l contactăm. Noi, ca primărie, nu putem interveni pe o proprietate privată, pentru că mă pot trezi dat în judecată. Proprietarul de drept a fost Bouffe Roger-Georges-Constantin, un boier, dar mai sunt și alți moștenitori, care s-au judecat și au lăsat procură cetățeanului pe nume Cărbune. Am încercat să luăm legătura cu el, dar nu am reușit”, a explicat Ioan Corobuță, primarul comunei Lungani.

Edilul a respins acuzațiile potrivit cărora imobilul ar fi fost exploatat de fiii unui consilier local PSD.

„Nu este vorba de niciun fiu al unui consilier local PSD, nu are nicio legătură. Dacă vă referiți la terenul de lângă, acolo, moștenitorul care a avut câteva hectare a vândut terenul la mai mulți cetățeni din Goești. Am căutat, am făcut și eu demersuri, am văzut locul, m-am interesat să dau de persoana aceasta pe nume Cărbune, care se spune că ar avea o procură de la moștenitorii boierului, pentru a avea grijă de acele clădiri. Acolo a fost vândută o bucată de teren unui domn care a decedat, dar acela avea acte notariale pe teren și acolo au ținut oile, însă nu în conac”, a adăugat Ioan Corobuță.

Primarul comunei Lungani spune că administrația locală ar fi dispusă să salveze conacul, dar numai dacă acesta ar intra în patrimoniul primăriei.

„Dacă aș găsi proprietarul, să discut cu el, și dacă el ar vrea să cedeze conacul către primărie, n-ar fi o problemă. Iar dacă am reuși să obținem conacul în patrimoniul primăriei, am avea planuri de reabilitare, însă doar prin fonduri europene, pentru că bugetul local nu permite o astfel de investiție”, a precizat Ioan Corobuță.

Totodată, un alt monument istoric din Iași se află într-o situație similară. Conacul care l-a inspirat pe Ionel Teodoreanu pentru celebra trilogie „La Medeleni” se află astăzi în ruină, în satul Medeleni, comuna Golăiești. De ani întregi, clădirea, transformată cândva în școală, a fost dată uitării.

Un simbol al culturii românești, în prag de dispariție

De-a lungul secolului XX, conacul a avut mai multe destinații: maternitate, leagăn de copii, spital. După 1990, a mai funcționat pentru scurt timp, cu sprijinul unor investitori englezi, însă după 1995 a intrat în mâinile moștenitorilor. De atunci, povestea proprietății a devenit încâlcită între vânzări de terenuri, revendicări și litigii.

Astăzi, realitatea este că nimeni nu-și mai asumă responsabilitatea pentru acest monument istoric. Localnicii privesc neputincioși cum zidurile se prăbușesc, iar amintirea marilor opere scrise aici se stinge. Un stejar japonez de peste 200 de ani, sub care Delavrancea a scris capodoperele sale, încă veghează grădina conacului, dar riscă să rămână singurul martor al unei istorii uitate.

Situația Conacului Delavrancea, din Goești, este emblematică pentru soarta multor monumente istorice din România: clădiri valoroase, dar abandonate, prinse între birocrație, lipsă de fonduri și indiferență.

Amintim că, Muzeul de Istorie Naturală din Iași, cel mai vechi de acest fel din România, se confruntă cu blocaje administrative, care îi împiedică redeschiderea. Deși Primăria Iași a promis finalizarea proiectului de modernizare încă din 2021, lucrările nu au fost terminate.

Soarta acestui conac din Iași rămâne incertă, atâta vreme cât moștenitorul alege să trăiască departe, iar autoritățile nu găsesc o soluție pentru a salva această parte de patrimoniu național.