Noua decizie CSM provoacă un cutremur în guvern. Despre ce este vorba

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cere explicații Guvernului și Curții Constituționale a României (CCR) după declarațiile lui Kelemen Hunor, potrivit cărora Executivul s-ar fi consultat „informal” cu CCR înainte de a-și asuma răspunderea pe legea privind pensiile magistraților.

CSM consideră că acest demers este „inacceptabil” și „fără precedent”, întrucât încalcă echilibrul dintre cele trei puteri ale statului și independența Curții Constituționale.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, înainte de a fi adoptat, proiectul privind reforma pensiilor speciale a fost trimis la CCR pentru o analiză „informală”.

„În momentul în care a fost proiectul pe agenda Coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani.

Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar Guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani. În Parlament, nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranziţie. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională”, a spus Kelemen Hunor la Digi24.

CSM cere explicații de la Guvern și CCR

Această declarație făcută de președintele formațiunii maghiare a determinat CSM să ceară explicații de la premier și de la președintele CCR. Astfel, CSM cere să i se comunice:

cine a inițiat acest demers;
care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia;
forma proiectului care a constituit obiectul consultării;
persoanele care au participat la aceasta;
Consiliul Superior al Magistraturii califică demersul Guvernului drept unul de o „gravitate excepțională”, „deosebit de grav”, care „afectează independenţa Curţii Constituţionale”.

„Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică”, a transmis CSM într-un comunicat.

De asemenea, CSM invocă legea de organizare și funcționare a CCR și spune că „judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”.

Șefa ICCJ: Instanța Supremă nu e consilier legislativ

După declarațiile făcute de Kelemen Hunor, care atunci când a vorbit despre această consultare a spus „Curte”, un punct de vedere a transmis și Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care pare să fi înțeles că președintele UDMR s-a referit la ICCJ.

Astfel, ea a respins „categoric” că ICCJ ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraţilor, potrivit Agerpres.

„Declaraţiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curţi, nu corespund realităţii şi riscă să afecteze încrederea publică în independenţa justiţiei. Înalta Curte reaminteşte că, potrivit Constituţiei şi legii, nu are atribuţii de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituţional şi nici ca o validare a conţinutului unui proiect de lege”, a spus Lia Savonea.

Ea afirmă că Instanţa supremă nu are rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau al Parlamentului.

„Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice iniţiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independenţa magistratului.

Atribuirea către Instanţa supremă a unui rol de ‘consilier legislativ’ al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituţionale şi o atingere adusă principiului separaţiei puterilor în stat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă cu fermitate că nu a abandonat şi nu va abandona niciodată rolul său constituţional, iar magistraţii din România trebuie să aibă convingerea că independenţa lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”, a mai precizat şefa Instanţei supreme.

Judecătorii CCR au respins în totalitate, săptămâna trecută, legea care prevedea reforma pensiilor speciale. Curtea nu a publicat deocamdată motivarea deciziei. Potrivit surselor Antena 3 CNN, decizia a fost luată pe formă, din cauza lipsei avizului CSM.