Lipsa de os este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii cred că nu pot pune un implant. De cele mai multe ori este un pas în plus, nu un refuz.
Mulți amână un implant ani la rând. Iar când ajung, în sfârșit, la consult, aud o frază care îi descurajează: „nu aveți destul os.” Sună a verdict. Rareori este. Lipsa de os e o situație obișnuită în cabinet și, în cele mai multe cazuri, are rezolvare.
Osul maxilarului se sprijină pe rădăcinile dinților. Când un dinte lipsește, zona în care stătea nu mai e solicitată și începe treptat să se resoarbă, iar creasta se subțiază. Procesul e mai rapid în primele luni după extracție și continuă lent, ani la rând. Așa se face că un om care a purtat mult timp o proteză mobilă, sau care a rămas fără un dinte de mult, ajunge cu mai puțin os decât își imagina.
Când nu e suficient os, prima variantă e să îl refaci. Procedura se numește adiție osoasă, iar în implantologie se folosește des sub forma regenerării osoase ghidate. Medicul pune material de augmentare peste zona subțiată și îl acoperă cu o membrană, ca osul pacientului să crească în acel spațiu. Urmează o perioadă de vindecare, după care creasta devine destul de solidă cât să țină un implant.
Sus, la molari și premolari, apare o complicație anatomică. Deasupra lor se află sinusul maxilar, o cavitate plină cu aer, iar între vârful rădăcinilor și sinus rămâne uneori foarte puțin os. Atunci se face un sinus lift: planșeul sinusului se ridică cu grijă și se adaugă os dedesubt, ca implantul să aibă în ce se ancora. E o intervenție de rutină în chirurgia orală, cu un protocol bine pus la punct. Pașii pentru adiția osoasă și sinus lift sunt descriși pe larg pe site-ul clinicii.
Nu orice caz cere însă o grefă. În funcție de anatomie, medicul poate alege implanturi mai scurte sau le poate înclina, ca să prindă zonele unde osul e încă bun. Pe aceeași idee se sprijină și soluțiile cu puține implanturi care țin o arcadă întreagă, gândite pentru cei care și-au pierdut toți dinții. Ce hotărăște planul este o radiografie 3D (CBCT), care arată la milimetru cât os există și unde. Pentru situațiile în care osul e puțin, clinica a adunat într-un singur loc opțiunile de implant dentar când nu ai os suficient.
„Lipsa de os sperie pacientul, dar de obicei e o etapă, nu un obstacol. Cu o planificare pe imagine 3D vedem dinainte dacă e nevoie de adiție sau de sinus lift și cât ține vindecarea. Foarte rar spunem cuiva că un implant nu se poate face în niciun fel”, spune Dr. Anghele Răzvan, medic stomatolog responsabil de implantologie la Anghele Dental Clinic din Iași.
Reușita nu ține doar de os. Contează și gingia sănătoasă, o boală parodontală ținută sub control, fumatul, un diabet echilibrat. De aceea evaluarea începe cu o discuție despre istoricul medical și cu o examinare atentă, nu direct cu implantul. Un plan scris, cu etape și termene clare, îi spune omului la ce să se aștepte înainte să înceapă ceva.
Dacă ai auzit cândva „nu aveți os” și ai lăsat lucrurile așa, merită o a doua părere. O radiografie 3D și o discuție despre adiție sau sinus lift schimbă adesea concluzia. De cele mai multe ori, dintele lipsă poate fi pus la loc. Doar că drumul are, uneori, un pas în plus.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2026/08/22653.jpgee_-scaled.jpeg)