Ziua Copilului se sărbătorește anual, în data de 1 iunie, iar în această zi sunt organizate nenumărate evenimente pentru cei mici. O educatoare din Iași, cu o carieră de 44 de ani, povestește despre cum se celebra la începutul carierei sale
Totul era mult mai frumos, părinții se pregăteau din timp, cu platouri pline cu cele mai bune preparate, de la plăcinte, cornulețe, până la oale cu sarmale, pe care le aduceau la grădiniță, unde avea loc o mică petrecere. În ziua de astăzi, nu se mai practică aceste lucruri, iar tradiția s-a pierdut.
Cum se sărbătorea Ziua Copilului în urmă cu 40 de ani
Mariana Buinceanu are 63 de ani și este educatoare la Grădinița Miroslava. De 44 de ani, este în domeniul preșcolar și a pus, cu multă dăruire, bazele esențiale a zeci de generații.
Aceasta povestește despre cum se sărbătorea Ziua Copilului în urmă cu mai bine de patru decenii. Cu drag își aduce aminte de momentele în care mămicile celor mici veneau la grădiniță cu platouri cu plăcinte, poale în brâu, cornulețe, ba chiar cu oala cu sarmale și friptură, pentru a sărbători cum se cuvinte această zi. Cadrele didactice îi duceau pe cei mici la pădure, unde organizau picnicuri și realizau coronițe din flori.
„Sărbătoarea de 1 iunie presupunea o sărbătoare mare, cum sunt serbările de deschidere și de sfârșit de an. Fiecare părinte venea cu câte un platou de plăcinte, prăjituri, cornulețe, de toate, făcute, bineînțeles, de către mămici. Se făcea o petrecere frumoasă între părinți și copii, cu cântece, jocuri, poezii și cu veselie multă. Asta se întâmpla la începutul carierei mele, în urmă cu mai bine de 40 de ani.
Sărbătoream altfel, mult mai simplu și mult mai frumos, chiar și noi, cadrele didactice, ne simțeam copii. Cea mai frumoasă amintire de Ziua Copilului este când o mămică a adus o oală cu sarmale și una de friptură, a fost o atmosferă de neuitat. Fiind perioada în care toată natura prinde viață, când mergeam cu copilașii la pădure, făceam coronițe, stăteam pe iarbă. Când vremea nu era bună, făceam în grădiniță un tort mare, la care contribuiau toți copiii”, declară Mariana Buinceanu, educatoare.
Mariana Buinceanu pune accent pe faptul că Ziua Copilului era mult mai frumoasă în urmă cu 30-40 de ani, când totul era mult mai simplu. Educatorii se pregăteau încă de la începutul lunii mai pentru ziua de 1 iunie.
Cu trecerea timpului, s-au pierdut frumoase tradiții și activități
Acum, educatorii îi duc pe cei mici la film, în diverse locații sau organizează petreceri cu animatori, pentru divertismentul copiilor.
„Pot spune fără discuții că era mult mai frumoasă perioada de acum 30-40 de ani, respectiv modul în care sărbătoream această zi. Acest eveniment ne trezea interesul, începeam pregătirile de la mijlocul lunii mai, era o mare forfotă. Se pierd tradițiile, se pierd sărbătorile, totul s-a schimbat. Chiar era o sărbătoare mare, însă lucrurile s-au schimbat. Părinții nu mai sunt atât de implicați, nu au timp, ei doar lasă copilașii la grădiniță și după program vin și îi iau. Totul este pe fugă în ziua de astăzi. Acum, activitățile pe care le facem de 1 iunie sunt mersul la film, mergem în diverse locații, mai facem și mici petreceri cu animatori”, adaugă Mariana Buinceanu, educatoare.
Mariana Buinceanu a sărbătorit, pentru prima dată, Ziua Copilului în calitate de educator în anul 1980, când era repartizată la o grădiniță din comuna ieșeană Coarnele Caprei.
„Primul eveniment de Ziua Copilului a fost în anul 1980, când a fost primul meu an de 1 iunie. Îmi aduc aminte cu drag, eram pe atunci la Coarnele Caprei, grădinița avea o curte mare, unde fugeau cei mici. Părinții au adus farfurii cu cireșe, platouri de plăcinte, poale în brâu, a fost tare frumos”, mai spune Mariana Buinceanu, educatoare.
prostii! La tara poate, dar la oras, niciodata nu s-a sarbatorit cum zice ea
Nici la tara nu cred ca s-a intamplat asa. Era plina campanie agricola. Taranii nu isi vedeau capul de atata munca, de dimineata pana seara. Cine pana mea sa vina cu oalele de mancare la gradinita ???. Doamna confunzi grav datele si evenimentele
@Iesean, ce tu nu cunosti, nu exista! Esti o galeata de otrava, nene. E de inteles de ce n-ai copii.