Oradea bate recorduri la fonduri europene, Iașul rămâne blocat în promisiuni: zece ani de machete și trafic sufocant

Primăria Oradea a reușit în 2025 o performanță administrativă notabilă, atrăgând 283,3 milioane de lei din fonduri europene, cea mai mare sumă din istoria orașului. Banii se văd deja în investiții concrete: autobuze electrice, tramvaie moderne, proiecte de sănătate și infrastructură urbană, toate implementate într-un ritm care plasează Oradea constant în topul național al administrațiilor eficiente.

„Cea mai mare încasare a fost în 2015, când a fost final de ciclu de finanțare europeană: 212 milioane de lei. Apoi a urmat, bineînțeles, 2023, când a fost un alt final de ciclu de fonduri europene: 194 de milioane de lei, dar anul 2025 a fost un real succes pentru municipiul Oradea din punct de vedere al atragerii de fonduri europene care au intrat în proiectele orădene”, a precizat Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

Iașul bate pasul pe loc

Deși este unul dintre cele mai mari orașe ale României, Iașul continuă să sufere de o lipsă de infrastructură, în special rutieră. Un exemplu devenit simbol al neputinței administrative îl reprezintă pasajele din Podu Roș, promise de primarul Mihai Chirica de aproape zece ani ca soluție pentru decongestionarea traficului. Proiectele au fost anunțate, prezentate, redesenate și ulterior abandonate. Nici până astăzi nu a fost construit măcar unul.

În tot acest timp, traficul din Iași a devenit sufocant, pe fondul unei dezvoltări imobiliare haotice, cu cartiere întregi de blocuri ridicate fără infrastructură adecvată, fără pasaje, fără lărgiri de artere și fără soluții reale de mobilitate urbană. Ieșenii pierd zilnic zeci de minute în ambuteiaje, într-un oraș care crește pe verticală, dar rămâne blocat la nivelul străzilor de acum două decenii.

În timp ce alți primari sunt premiați și clasați în topuri pentru absorbția fondurilor europene, la Iași edilul pare „să doarmă liniștit”, mulțumindu-se să prezinte machete. Machete cu stadionul, machete cu sala polivalentă, machete cu noul sediu al Primăriei . Proiecte care arată bine pe panouri și în prezentări publice, dar care nu trec de stadiul de promisiuni.

Sala Polivalentă este un alt exemplu relevant: după patru ani de mandat, Iașul nu are nici șantier, nici termen clar de execuție, în timp ce alte orașe din țară au finalizat sau sunt aproape de finalizarea unor astfel de obiective cu finanțare europeană.

În timp ce Oradea transformă fondurile europene în lucrări concrete, Iașul pare blocat într-o administrație a randărilor și a discursurilor festive, iar nota de plată este achitată zilnic de locuitori prin trafic infernal, infrastructură insuficientă și un oraș din ce în ce mai greu de locuit.