Multe persoane se pot întreba pe ce deget se poartă verigheta și de ce tradițiile diferă de la o țară la alta. Mai mult de atât, alegerea mâinii și a degetului pe care se poartă verigheta depinde de contextul cultural și religios.
În tradiția occidentală, verigheta se poartă pe degetul inelar al mâinii stângi, considerat legătura directă cu inimă. Totuși, în funcție de cultură și religie, acest obicei poate varia, motiv pentru care unii preferă mâna dreaptă, alții chiar alte degete.
Pe ce deget se poartă verigheta
Ideea că verigheta trebuie purtată pe un anumit deget are rădăcini în istorie, nu este doar o regulă modernă de modă, ci o tradiție cu simbolistică și superstiții vechi. În tradiția occidentală, cea mai răspândită alegere este degetul inelar al mâinii stângi, ceea ce azi numim „ring finger”.
Această alegere se bazează pe credința antică în existența unei „vase de iubire”, vena amoris (în latină „vena iubirii”), despre care se spunea că ar lega inelarul stâng direct de inimă. Astfel, inelul de logodnă sau verigheta purtat pe acest deget simboliza legătura emoțională directă cu sufletul și cu afectele profunde.
Această tradiție a supraviețuit de-a lungul secolelor, mai ales în zonele în care influența romană și creștină a fost puternică. În Europa de Vest, în America de Nord și în alte regiuni influențate de cultura vest‑europeană, verigheta (sau inelul de căsătorie) continuă să fie purtat pe inelarul mâinii stângi.
Totuși, această regulă nu este universal valabilă: există numeroase variații, atât între țări, cât și în funcție de religie, tradiție sau preferință personală. În multe state din Europa Centrală și de Est, de exemplu, verigheta este purtată pe inelarul mâinii drepte. Printre aceste țări se numără Germania, Austria, Polonia, Rusia, Ucraina, precum și alte state cu tradiții ortodoxe sau din zone unde mâna dreaptă e percepută ca simbol al puterii, al onorabilității sau al angajamentului public.
De ce această diferență?
Se spune că motivele sunt multiple. În unele culturi, mâna dreaptă era considerată „mâna credincioasă”, onorabilă, folosită pentru jurăminte, semnări, salut, de aceea logodna sau căsătoria deveneau oficiale prin purtarea inelului pe mâna dreaptă.
În alte cazuri, practicitatea joacă un rol, de obicei oamenii sunt dreptaci, iar purtarea inelului pe mâna nefrecvent folosită reduce riscul de deteriorare.
De remarcat este și faptul că tradițiile s-au ajustat de-a lungul timpului. În Evul Mediu, în unele ceremonii creștine, inelul era trecut prin mai multe degete înainte de a fi lăsat pe inelar, semnificând un ritual sacru și simbolic al unirii.
În plus, ce astăzi numim verighetă nu a avut întotdeauna designul elegant și metalic de acum, în timp, materialele, modelele și semnificațiile au evoluat, dar alegerea degetului a rămas, pentru mulți, parte din identitatea culturală a cuplului.
Este interesant de observat că nu există o regulă universală impusă de nimeni. În cele din urmă, locul unde porți verigheta reflectă un mix între ceea ce a fost „moștenit”, ce s-a transmis prin familie sau comunitate, ce spui tu că‑ți place și ce are sens pentru tine ca individ sau cuplu. Astfel, chiar dacă majoritatea lumii vestice recunoaște inelarul stâng ca loc ideal pentru verighetă, în multe părți ale lumii și Europei de Est inelul la mâna dreaptă rămâne norma. Prin urmare, deși multe persoane se pot întreba pe ce deget se poartă verigheta, răspunsul nu este unul neapărat universal.