Conform Comisiei de Organizare a Congresului PNL perioada în care se mai putea depune candidatura la șefia PNL s-a încheiat pe data de 25 august 2021, candidaturile rezumându-se doar la două.
Astfel că singurele moțiuni acceptate sunt cele care au în vedere moțiunea fostului premier Ludovic Orban și moțiunea premierului în exercițiu Florin Cîțu. În acest context o a treia candidatură la Congresul PNL iese total din discuție.
Criteriile stabilite de Comisia de Organizare a Congresului liberal pentru candidatura la șefia PNL
În acest caz, candidatura la șefia PNL se va rezuma doar la două moțiuni. Odată cu acceptarea moțiunilor acestea vor urma a fi analizate în perioada următoare până la următorul termen limită
”În conformitate cu prevederile art. 67 alin. 1 din Statutul PNL, perioada de timp în care se puteau depune candidaturile pentru președinția PNL, proiectele de moțiuni (proiectele de program de acțiune politică ale PNL pe următorii ani) și listele cu grupurile de promovare a expirat pe 25 august 2021. Au fost depuse și acceptate pentru dezbateri în CDJ ale PNL două candidaturi ale domnnilor Ludovic Orban și Florin Cîțu.
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 4 din Statutul PNL, 17 septembrie 2021 este termenul limită până la care CDJ ale PNL întrunite statutar se pronunță, prin vot secret, pentru susținerea unui proiect de moțiune sau a ambelor proiecte de moțiuni.
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 7 din Statutul PNL, CDJ ale PNL nu pot da mandat imperativ pentru a vota sau nu o anumită moțiune.
În conformitate cu prevederile art. 72 alin. 1 din Statutul PNL, un proiect de moțiune acceptat se dezbate în Congres dacă întrunește susținerea a cel puțin 10 CDJ.”, arată Comisia de Organizare a Congresului PNL.
Alegerile interne PNL, oportunitate pentru alegerile prezidențiale din 2024
Ludovic Orban transmite faptul că alegerile pentru șefia PNL trebuie luate foarte în serios întrucât din acest punct de vedere șansa de a deveni candidat în cursa pentru președinție este foarte mare, astfel că această situație trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate.
“Orice candidat la preşedinţia Partidului Naţional Liberal trebuie să ia foarte în serios că există această posibilă responsabilitate de a fi candidatul Partidului Naţional Liberal la preşedinţia României. Eu iau cu mare seriozitate în calcul această posibilitate.”
Însă cu privire strict la șefia PNL, acesta afirmă că intențiile sale foarte clare.
“Dar obiectivul meu este să obţin un nou mandat la preşedinţia Partidului Naţional Liberal”, a transmis Ludovic Orban.
Nici contracandidatul său, Florin Vasile Cîțu nu se sfiește să aspire la mai mult, astfel că întrebat dacă se gândește la alegerile prezidențiale acesta a răspuns simplu :“Pas cu pas”.
„Noi trebuie să câștigăm toate rândurile de alegeri în 2024. Pe toate! Va candida (n.r. la prezidențiale) cel care este cel mai bine plasat atunci. Haideți să le luăm pe rând. Vedem atunci cine va candida! „Indiferent cu cine vom guverna în următorii opt ani, eu nu voi abdica de la principiile liberale”, a transmis Florin Cîțu.
Legat de moțiunea depusă pentru președinția PNL, Florin Cîțu are aștepări mari și obiective mari, de a consolida unitatea în partidul liberal.
„Am intrat în această cursă ca să unesc PNL, vom avea întreg partidul în jurul acestei moțiuni, România Liberală. Este oficial mi-am depus candidatura pentru președinția PNL acum 10 minute”, a anunțat Florin Cîțu, vineri după-amiază, în fața grupului de susținători.
Alegerile prezidențiale PNL au impact negativ asupra Guvernului României
Conflictele deschise din interiorul partidului liberal împart Guvernul în două, generând astfel mai multe crize. Mai nou taberele formate în jurul candidaților lucrează pentru a aduce reproșuri și acuzații adversarilor, ieșind la iveală informații, ce includ deciziile pe care Ludovic Orban le-a luat pe timpul când era premier al României sau detalii din trecutul lui Cîțu, legate de conducerea sub influența băuturilor alcoolice, etc.
Toate acestea se pare că au impact puternic negativ asupra partidului liberal, materializat prin scăderea în sondaje.