Local

Povestea completă a scriitorului ieşean Benjamin Fondane care a murit la Auschwitz, omagiat de ambasadorul României la Paris

Publicat: 28 ian. 2021
Benjamin Fondane este singurul evreu din Iaşi care a fost gazat în lagărul german de exterminare de la Auschwitz, la finele anului 1944

Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, a adus miercuri, 27 ianuarie 2021, un omagiu, de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului 2021, scriitorului Benjamin Fondane, născut la Iaşi, şi care a murit gazat în lagărul de la Auschwitz.

O mai mare drama şi un destin atât de tragic cu greu mai poate fi găsit în trecutul unui alt ieşean care s-a născut, acum mai bine de un secol în urmă! Povestea vieţii lui este una ce pare desprinsă dintr-o peliculă cinematografică, cu un scenariu care are o încărcătură emoţională, dusă până la limita extremă! Din datele oficiale existente, Benjamin Fondane este singurul evreu din Iaşi care a fost gazat în lagărul german de exterminare de la Auschwitz, la finele anului 1944. Recent, în documentele existente la Arhivele Naţionale a Moldovei a fost descoperit un document original foarte important legat de viaţa lui Fondane

La finele secolului al XIX-lea, la Iaşi se năştea Benjamin Fundoianu sau Benjamin Fondane, pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler sau Wechsler. Acesta era băiatul unei familii înstărite de evrei, originari din ţinutul Herţa în acele vremuri. Nimeni şi nimic nu avea să anticipeze sau să anunţe viaţă extrem de zbuciumată şi moartea cruntă de care avea să aibă parte micuţul Benjamin. Încă din copilărie, apropiaţii acestuia şi-au dat seama de talentul lui pentru ludic şi literatură. Drept urmare, Fondane a fost unul dintre absolvenţii cei mai buni ai actualului Colegiu Naţional.

I-a fost interzis să-şi finalizeze studiile la Universitatea Cuza

Anii 20′ ai secolului al XX-lea, la Iaşi, erau marcaţi de tensiuni sociale uriaşe şi de o politică antisemită foarte dură. Pe acest plan, la doar 17 ani, Benjamin Fondane intra la Facultatea de Drept a Universităţii Alexandru Ioan Cuza (UAIC). Având în vedere faptul că instituţia era dominată şi condusă de personaje adepte ale curentului naţionalist de extremă dreaptă, tânărului student evreu i-a fost interzis brutal să-şi susţină examenul de licenţă.

„Acum, din păcate nu mai avem informaţii legate de existenţa unor membri ai familiei sau urmaşii Fundoienilor acum la Iaşi. Din datele pe care le-am strâns de la comunitate, el s-a născut în anul 1898 într-o clădire de pe strada Ghica Vodă, la numărul 65… Din păcate, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, Iaşul a fost supus la bombardamente mari şi, tocmai atunci, casa unde a locuit Fundoianu a dispatut. Ea era situată unde se afla acum Teatrul Luceafărul. Acum nu este nimic care să marcheze acest loc. Revenind la viaţa lui, vreau să vă spun că el a fost unul dintre cei mai buni absolvenţi ai actualului Colegiului Naţional şi la 17 ani a intrat la Universitatea din Iaşi, tocmai la Drept! Se ştie că la acele timpuri Iaşul era marcat de mari tensiuni şi de grave probleme antisemite ce-l aveau în prim-plan pe profesorul A.C. Cuza. Drept urmare, lui Benjamin i-a fost interzis complet să-şi dea licenţa la universitate şi, după trei ani de studiu, a plecat la Bucureşti. Nici aici lucrurile nu stăteau bine şi a ales să plece în Franţa”, dezvăluia Abraham Giltman, fostul lider al comunităţii evreieşti din oraş.

Singurul evreu cunoscut din Iaşi care a fost gazat la Auschwitz

Mai departe, Fondane a devenit unul dintre cei mai prolifici şi importanţi intelectuali romani care au trăit la Paris în perioada interbelică. „Viaţa să pariziană este marcată însa de dezrădăcinare, de dificultatea de a scrie în franceză, deşi vă ajunge să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinanta pentru evoluţia spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara anului 1924, cu filosoful rus Lev Şestov, precum şi cu scrierile lui Friedrich Nietzsche sau Søren Kierkegaard. În anul 1940, Guvernul de la Vichy stabileşte statutul evreilor, care sunt excluşi din viaţa publică. Dar Benjamin Fondane nu poartă niciodată steaua galbenă, deşi e obligatoriu. Emil Cioran avea să spună că Fondane, împăcat cu condiţia sa de victima, nu şi-a luat nicio măsură de precauţie şi nu a dorit nici măcar să-şi schimbe domiciliul.

„Este arestat, împreună cu sora sa, la 7 martie 1944. Este dus la Poliţie, unde sosesc imediat prietenii Emil Cioran şi filosoful Ştefan Lupaşcu. Este dus, pentru început, în lagărul de la Drancy, undeva în lună martie a aceluiaşi an. Mai apoi, prietenii săi intelectuali au obţinut eliberarea să, dar nu şi pe a sorei Lină, care nu avea încă cetăţenie franceză. Fondane refuza să părăsească lagărul fără ea… Ei au fost deportaţi la Auschwitz, în mai 1944. El nu ştia ce se va întâmpla şi va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau. Din ce date avem noi, el este singurul evreu din Iaşi care a fost dus la Auschwitz şi ucis. Totuşi, noi nu avem date complete despre toţi cei 15 mii de evrei care au pierit în timpul Pogromului de la Iaşi din anul 1941, astfel încât sunt încă multe necunoscute din acele timpuri. Da, vorbim de drama impresionantă a acestui mare intelectual. Până acum, am reuşit să dăm denumirea unei străzi cu numele său. Aceasta se afla în Târgul Cucului, între sediu comunităţii noastre şi Sinagoga Merarilor. Intenţionez, pe viitor, tot pe acest amplasament să-i ridicăm şi un bust. pentru că o asemenea mare personalitate a oraşului merită să fie evocata şi amintita”, mai povestea Ghiltman.

Descoperire senzaţională despre trecutul lui Fondane

Recent, în documentele existente la Arhivele Naţionale a Moldovei a fost descoperit un document original foarte important legat de viaţa lui Fondane. Este vorba de certificatul de naştere, în original, al acestuia. Transcris în franceză, acesta aduce o serie de date extrem de valoroase despre viaţa sa. „Da, în urmă cu câţiva ani a fost descoperit certificatul de naştere al acestuia. El lămureşte cu exactitate când s-a născut. Important de spus că, tatăl său fiind comis-voiajor, l-a înregistrat la Starea Civilă abia la trei zile de la momentul în care a venit pe lume. Chiar a şi fost expus la un eveniment organizat, acum câţiva ani, la actualul Institut Francez şi dedicat lui Fondane”, a conchis regretatul lider al comunităţii evreilor din oraş.





Comentarii
  • Ghica Vodă 65 acum ar fi în spatele sediului SRI, fix in fata turnului bisericii Barnovschi, sau pe atunci era alte numere la strazi? Luceafarul e incojurat de Dimitrie Gusti si Grigore Ureche

Adauga un comentariu