Proiectul de buget pe 2026, gata pentru Parlament. Cum va gestiona România provocările economice

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri dimineață, 11 martie, publicarea proiectului de buget pe 2026, construit într-un context economic dificil, care necesită răspunsuri la multiple provocări simultane.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, șeful Guvernului a precizat că bugetul urmează să fie aprobat de Guvern până la sfârșitul săptămânii și trimis Parlamentului pentru adoptare.

Premierul anunță obiectivele bugetului pe 2026

Premierul a explicat că modul în care aceste provocări vor fi gestionate va decide stabilitatea financiară și ritmul de dezvoltare economică în următorii ani.

Bugetul propus urmărește cinci mari obiective: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, gestionarea costului ridicat al dobânzilor, eficientizarea administrației publice și consolidarea economiei pe termen lung.

1. Reducerea deficitului bugetar

Prima provocare majoră este reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB (146 miliarde lei în 2025) la 6,2% din PIB (127,3 miliarde lei în 2026), ceea ce presupune o ajustare de circa 18,3 miliarde lei.

Premierul a subliniat că această ajustare nu este doar un exercițiu contabil, ci un efort care implică întreaga economie. Reducerea deficitului implică decizii dificile privind prioritizarea cheltuielilor și o gestionare mai responsabilă a banului public.

2. Menținerea investițiilor

Al doilea obiectiv este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice. România are peste 20.000 de proiecte aflate în diferite faze de implementare, iar anul acesta se încheie un ciclu important de absorbție a fondurilor europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Bugetul de investiții propus crește la peste 160 miliarde lei, aproximativ 8% din PIB, pentru a asigura finalizarea proiectelor prioritare și atragerea fondurilor rămase din PNRR.

3. Gestionarea costului dobânzilor

O altă presiune majoră asupra bugetului este costul ridicat al dobânzilor. În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei pentru dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde euro, adică 3% din PIB.

Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului de investiții „Anghel Saligny” pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București-Pașcani.

4. Eficientizarea administrației și reducerea cheltuielilor de personal

Pentru a face loc investițiilor și serviciilor publice esențiale, bugetul prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului.

Premierul a subliniat că reorganizarea instituțiilor publice nu va afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne la aproximativ 250 miliarde lei. Scopul este crearea unei administrații mai simple, mai eficiente și mai apropiate de cetățeni.

5. O economie mai sănătoasă pe termen lung

În paralel, bugetul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și exporturilor și susținerea investițiilor private. Această strategie urmărește crearea de valoare adăugată și bunăstare pentru români, pregătind terenul pentru o economie mai competitivă și rezistentă în fața șocurilor externe.

Premierul Ilie Bolojan a concluzionat că succesul bugetului depinde de modul în care vor fi gestionate aceste provocări și că deciziile adoptate acum vor influența stabilitatea financiară și ritmul de dezvoltare economică pentru anii următori.