Protestul magistraților din Iași se încheie astăzi! Judecătorii își reiau activitatea de miercuri, 22 octombrie 2025 – EXCLUSIV

Judecătorii de la Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași s-au reunit luni, 21 octombrie 2025, pentru a decide dacă vor continua protestul început în urmă cu mai bine de o lună. În urma consultărilor, magistrații au hotărât reluarea activității în regim normal, începând de miercuri, 22 octombrie.

Totodată, și judecătorii de la Judecătoria Iași au decis încetarea protestului și revenirea la programul obișnuit de soluționare a cauzelor.

„La data de 21.10.2025, Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel Iași a hotărât suspendarea protestului magistraților acestei instanțe și reluarea activității de judecată în toate cauzele începând cu data de 22.10.2025. În continuare, va fi urmărit procesul legislativ în ceea ce privește statutul profesiei de judecător.
Pentru ușurarea reluării activității în toate cauzele, Curtea de Apel Iași pune la dispoziția justițiabililor, avocaților etc., pe site-ul instanței, www.ca-iasi.ro, la adresa https://ca-iasi.ro/?preschimb=1, un formular electronic, cu completare succesivă a unor etape, pentru preschimbarea termenelor de judecată”, au transmis reprezentanții Curții de Apel Iași.

Reamintim că protestul a fost declanșat la finalul lunii august, ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu, care viza diminuarea sau eliminarea acestora. Activitatea instanțelor și parchetelor din întreaga țară a fost suspendată parțial, fiind soluționate doar cauzele urgente.

CCR a declarat neconstituțională Legea privind pensiile magistraților

Însă luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat proiectul de reformă neconstituțional, blocând astfel aplicarea acestuia în forma propusă de Guvern. Decizia CCR a fost factorul decisiv care a determinat instanțele să renunțe la protest.

„Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
• caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
• de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Decizia este definitivă și general obligatorie”, se arată în comunicatul CCR.