Fosta prim-ministră a Bangladeshului, Sheikh Hasina, a fost condamnată luni, 17 noiembrie, la moarte de un tribunal din țara asiatică, după ce a fost găsită vinovată de ordonarea unei represiuni sângeroase în timpul revoltelor antiguvernamentale de anul trecut, informează Reuters. Această decizie încheie un proces de lungă durată, care a analizat implicarea liderului demis în reprimarea violentă a protestelor studențești ce au culminat cu căderea guvernului său.
Sheikh Hasina a fost judecată în lipsă pentru crime împotriva umanității comise în perioada cunoscută drept „Revoluția din iulie”, eveniment în care, potrivit unui raport al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, între 1.000 și 1.400 de persoane și-au pierdut viața între 15 iulie și 15 august 2024. În aceeași perioadă, fostul ministru de interne Asaduzzaman Khan Kamal a fost, de asemenea, declarat fugit și judecat în lipsă, iar fostul șef al poliției, Chowdhury Abdullah Al-Mamun, a devenit ulterior martor al acuzării.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/11/Sheikh-Hasina.webp)
Sheikh Hasina condamnată la moarte, susținătorii acuză motivație politică
Procurorul șef Mohammad Tajul Islam a descris-o pe Hasina drept „creierul și principalul arhitect” al atrocităților comise în timpul protestelor. Pe de altă parte, susținătorii fostei șefe de guvern susțin că acuzațiile au motivație politică, iar Hasina însăși a calificat verdictul drept „părtinitor și motivat politic”.
„Nu mi-e teamă să mă confrunt cu acuzatorii mei într-un tribunal adecvat, unde probele pot fi evaluate și verificate în mod echitabil”, a declarat ea.
Procesul s-a desfășurat pe parcursul a 28 de zile lucrătoare, în care 54 de martori au depus mărturie despre reacția statului la protestele conduse de studenți. Revolta a forțat căderea guvernului Hasina pe 5 august 2024, zi în care fosta premieră a părăsit Bangladeshul și s-a refugiat în India. De asemenea, Kamal se află, se pare, tot în India, iar guvernul interimar condus de Muhammad Yunus a solicitat extrădarea lui Hasina, fără răspuns până în prezent.
În contextul pronunțării verdictului, autoritățile din Bangladesh au întărit securitatea la nivel național. Comisarul poliției metropolitane din Dhaka, Sheikh Md Sajjat Ali, a emis ordine stricte privind folosirea armelor împotriva persoanelor implicate în acte violente. În capitală, trupele armatei, poliția anti-revoltă și personalul Gărzii de Frontieră au fost dislocate în jurul complexului ICT-BD, străzile fiind în mare parte pustii, pe fondul temerilor de violență.
Hasina a denunțat procesul ca fiind unul „improvizat”, controlat de adversarii săi politici, și s-a declarat dispusă să fie judecată chiar sub supraveghere internațională, inclusiv la Curtea Penală Internațională de la Haga. Ea susține că un tribunal imparțial ar fi achitat-o și a acuzat actualul premier interimar că evită un astfel de proces echitabil.
Inițial, International Crimes Tribunal-Bangladesh (ICT-BD) a fost înființat pentru a judeca colaboratorii forțelor pakistaneze în timpul Războiului de Eliberare din 1971. Ulterior, administrația Yunus a extins mandatul tribunalului pentru a-i urmări penal pe liderii regimului anterior, inclusiv pe Hasina. Majoritatea figurilor importante din partidul său, Liga Awami, fie au fost arestate, fie au fugit din țară.