Misterul construcției Marii Piramide din Giza ar putea fi mai aproape de rezolvare, după decenii de dezbateri în rândul cercetătorilor.
De-a lungul timpului, experții au încercat să explice cum au reușit muncitorii din Antichitate să ridice și să poziționeze milioane de blocuri masive de piatră – unele cântărind până la 15 tone – fără ajutorul tehnologiei moderne. Lipsa unor documente scrise a lăsat loc numeroaselor teorii.
Un nou studiu propune însă o explicație diferită: piramida ar fi fost construită folosind o rampă spiralată ascunsă în interiorul structurii.
Potrivit cercetătorului Vicente Luis Rosell Roig, muncitorii ar fi utilizat o așa-numită „rampă de margine” – un traseu înclinat de-a lungul muchiilor exterioare ale piramidei, care era acoperit treptat pe măsură ce fiecare nivel era finalizat, scrie The Daily Mail.
Această abordare ar fi permis transportul constant al blocurilor de piatră către nivelurile superioare, fără a fi nevoie de rampe externe uriașe, așa cum sugerau teoriile anterioare.
Un proiect de proporții impresionante
Construcția piramidei rămâne una dintre cele mai ambițioase realizări ale lumii antice. Monumentul are aproximativ 230 de metri pe fiecare latură a bazei și o înălțime inițială de circa 146 de metri.
Istoricii estimează că au fost folosite în jur de 2,3 milioane de blocuri de piatră, într-un proiect care a necesitat o organizare și o coordonare remarcabile în timpul domniei faraonului Khufu.
Ritmul construcției
Modelările computerizate realizate în cadrul studiului sugerează că blocurile ar fi putut fi poziționate la intervale de patru până la șase minute.
În aceste condiții, construcția ar fi putut fi finalizată în aproximativ 14–21 de ani. Dacă sunt incluse etapele de extracție, transport și pauzele de lucru, durata totală ar ajunge la 20–27 de ani – o estimare în linie cu ipotezele existente.
Explicația pentru spațiile misterioase
Teoria ar putea oferi și o explicație pentru golurile interne detectate în piramidă cu ajutorul tehnologiilor moderne de scanare.
Potrivit cercetării, aceste spații ar putea reprezenta segmente ale rampei ascunse, rămase în interiorul structurii după finalizarea lucrărilor.
Tehnologie antică, soluții ingenioase
În lipsa uneltelor din fier sau a sistemelor mecanice avansate, constructorii Egiptului Antic s-au bazat pe tehnologii relativ simple: dălți din cupru, sănii lubrifiate cu apă, frânghii, pârghii și transport fluvial pe Nil.
Studiul, publicat în martie 2026 în revista NPJ Heritage Science, a analizat factori precum panta rampei, lățimea traseului și frecarea, pentru a determina dacă metoda ar fi fost viabilă în condițiile epocii.
Un model testabil
Un aspect important al noii teorii este faptul că poate fi verificată. Cercetarea identifică indicii fizice concrete pe care arheologii le-ar putea căuta, cum ar fi urme specifice de uzură sau modele de umplere în structura piramidei.
Modelul combină analiza logistică, geometrică și structurală, sugerând că monumentul nu a fost construit doar prin forță brută, ci printr-o planificare riguroasă și o inginerie atent calibrată.
Dacă viitoarele investigații vor confirma aceste predicții, descoperirea ar putea schimba fundamental modul în care este înțeleasă construcția unuia dintre cele mai emblematice monumente ale lumii.