Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a vorbit despre fondurile europene de care România a dispus timp de 15 ani, despre decizia CJUE privind supremaţia dreptului european în faţa celui naţional și despre impactul PNRR.
„Aş începe prin a spune că România păşeşte ferm pe drumul său european, se dezvoltă şi este respectată de familia europeană. Economic vorbind, România este un beneficiar net al finanţării europene. În perioada 2007-2020, România a contribuit la bugetul UE cu 21 miliarde de euro şi a primit în acelaşi interval 62 miliarde de euro. Un calcul simplu ne dezvăluie un sold pozitiv de 41 miliarde de euro.
Dar aş vrea să subliniez că nu este vorba doar de bani, de cecuri, ci de solidaritate europeană. Aş vrea să reţinem că finanţările europene sunt prezente oriunde te uiţi în România, sunt parte integrantă a dezvoltării ţării în aceşti 15 ani”, a declarat Ramona Chiriac.
Statele membre vor primi în total 750 miliarde de euro prin PNRR de la Uniunea Europeană
Din PNRR, România urmează să primească fonduri, mai exact 30 de miliarde de euro, iar în acest moment sunt 27 de astfel de planuri de reforme și investiții, câte unul pentru fiecare stat membru, fiind în total 750 miliarde de euro pentru toate statele.
„Sunt 27 astfel de Planuri Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), câte unul pentru fiecare stat membru, aflate în diferite etape de evaluare sau de implementare. Aceste Planuri sunt parte a pachetului istoric numit “Generaţia Următoare”.
Este un plan istoric atât din perspectivă cantitativă (sunt 750 miliarde de euro în total), cât şi calitativă – faptul că statele membre au hotărât pentru prima dată în istorie să meargă împreună, să se împrumute împreună pe pieţele europene. Planul României este o realizare a noastră ca stat membru UE”, a mai declarat Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Ramona Chiriac: “Este un Plan care vrea să livreze, dar în acelaşi timp să şi reformeze”
Finanțarea are la bază performanța, atingerea anumitor ținte, 507 la număr care vor avea un rezultat vizibil pentru cetățeni, iar PNRR este sansa de care România are nevoie în acest moment.
“Fiecare stat a avut şansa de a-şi pune în PNRR propunerile de reformă şi de investiţii. Este un mecanism de finanţare bazat pe performanţă. Deci UE va finanţa doar rezultate, doar performanţă, doar atingerea anumitor ţinte, care nu sunt deloc puţine. În cazul României, sunt 507 ţinte. Este un plan foarte ambiţios, care odată implementat va avea rezultate palpabile pentru cetăţean.
Este un Plan care vrea să livreze, dar în acelaşi timp să şi reformeze. Noi am vorbit despre PNRR ca despre o şansă istorică pentru România de a reveni în forţă”, a menționat Ramona Chiriac.
O procedură de modificare a PNRR nu ar fi în folosul României, deși el a fost negociat și presupune o reluare a traseului, noi discuții la Bruxelles, un nou acccept al Comisiei, al Consiliului, efectul ar fi întărzieri în atingerea țintelor.
„Pe de altă parte, pentru a fi corecţi, eu vă pot menţiona Articolul 21 din Regulamentul privind mecanismul de redresare şi rezilienţă, articol care vorbeşte despre modificarea PNRR în cazul în care un stat membru, din cauza unor circumstanţe obiective, nu mai poate atinge parţial sau total tinţele”, a mai spus Ramona Chiriac.
Și premierul României, Nicolae Ciucă a avut intervenții la sfârșitul anului 2021, în ceea ce privește proiectele din PNRR și a transmis miniștrilor că actele normative pentru pregătirea cadrului financiar reprezintă priorităţi.
România a reușit să renegocieze finanțări solide
România a reușit să renegocieze finanțări pentru infrastructură, transport, pentru întreg sectorul energetic, deoarece aceste finanțări au venit în funcție de atingerea obiectivelor care sunt structurate detaliat pe fiecare trimestru.
Premierul Nicolae Ciucă a spus că România va beneficia de 14,94 miliarde euro din cei aproximativ 29 miliarde euro, disponibili prin PNRR, bani care vor fi investiți în economie, în condiţii extrem de avantajoase.
„Finanţările vin în funcţie de atingerea unor obiective care sunt structurate foarte clar pe trimestre. România a reuşit deja să schimbe PNRR, după ce Comisia Europeană creioanse lista sa de aşteptări.
Practic, România a reuşit să renegocieze finanţări solide pentru tot ceea ce ţine de infrastructură, de transport şi pentru tot ceea ce ţine de sectorul energetic. Sunt modificări ale unei viziuni iniţiale a Bruxelles-ului, deci e un dialog constant între Comisie şi statele membre, nu doar o impunere de sus în jos”, a declarat Șefa Reprezentanței C.E.
În ceea ce privește statul de drept, România a avut mereu un dialog constructiv cu Uniunea Europeană și este singura țară care este vizată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept.
„România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a spus Ramona Chiriac.
Ramona Chiriac: „Proiectul european este un proiect al păcii şi al bunăstării cetăţenilor”
Protestul care a avut loc anul trecut la Palatul Parlamentului vizează și proiectul european, deoarece un steag al UE a fost călcat în picioare și pe care era desenată o svastică, iar proiectul european are la bază pacea și bunăstarea cetățenilor, lucrându-se în principiu pe partea de educație.
„Am văzut la acel protest un steag al UE care era călcat în picioare şi pe care era desenată o svastica. Proiectul european este un proiect al păcii şi al bunăstării cetăţenilor.
Comisia Europeană lucrează pe toate fronturile, în special pe partea de educaţie, astfel încât tinerii noştri să înţeleagă că proiectul european nu este un cadou pe care îl primeşti pentru totdeuna, ci este o idee pentru care trebuie să lupţi constant. Săptămâna trecută am premiat tineri liceeni care au exact 15 ani, născuţi odată cu aderarea. Sunt foarte liniştită privind la generaţia tânăra. Veşti bune vin din urma noastră”, a mai declarat Șefa Reprezentanței C.E.