Senatorul AUR Petrișor Peiu: România cheltuiește pe dobânzi mai mult decât pe educație, deși are o datorie publică moderată în UE

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România a ajuns să aloce pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice un procent alarmant din Produsul Intern Brut (PIB), depășind priorități naționale critice precum învățământul. Semnalul de alarmă a fost tras de senatorul AUR Petrișor Peiu, care critică dur managementul financiar al guvernului și atrage atenția asupra dezechilibrelor majore din bugetul de stat.

Conform datelor prezentate de parlamentar, România cheltuiește în prezent 5,2% din PIB doar pe dobânzi, situându-se pe primele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol. În contrapondere, alocările pentru viitorul țării sunt net inferioare: educația primește doar 3,3% din PIB, în timp ce sistemul de sănătate beneficiază de fonduri abia comparabile cu costul creditelor, nedepășind pragul de 6% din PIB.

Paradoxul datoriei publice: De ce plătește România dobânzi mai mari decât Italia sau Grecia?

Senatorul AUR Petrișor Peiu a evidențiat un paradox fiscal major. Deși România ocupă doar locul 14 în Uniunea Europeană în ceea ce privește mărimea datoriei publice raportate la PIB (aproximativ 60%), statul român se împrumută mult mai scump decât țări cu un grad de îndatorare mult mai ridicat.

„Țări precum Grecia sau Italia au o datorie mai mult decât dublă față de a României — 140% din PIB față de 60% din PIB —, dar cheltuiesc pe dobânzi mult mai puțin decât o face guvernul de la București”, explică senatorul AUR Petrișor Peiu.

Deficitul bugetar, principala cauză a penalizării pe piețele externe
Explicația pentru această situație este una structurală și ține de neîncrederea investitorilor în politicile fiscale de la București. Senatorul AUR Petrișor Peiu arată că România este penalizată cu cele mai mari rate ale dobânzii din blocul comunitar din cauza deficitului bugetar masiv, care a atins cota de 7,9% din PIB.

Încheind într-o notă critică la adresa strategiei Executivului, parlamentarul a ridicat o întrebare retorică privind sustenabilitatea pe termen lung a modelului economic actual: „Cum oare poate vorbi despre viitor o țară care cheltuiește pe dobânzi o dată și jumătate cât cheltuiește pentru educație?”