Sfinţii Constantin şi Elena, sărbătoriţi pe 21 mai. Obiceiuri şi superstiţii

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriţi în calendarul bizantin pe data de 21 mai. Creştinii ortodocşi şi catolicii ce poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin cel Mare şi mama sa Elena Augusta trebuie să ştie ce semnificaţie au aceste prenume, dar şi ce au pătimit împăraţii pentru a fi consideraţi sfinţi.

Cine au fost Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

În fiecare an, pe data de 21 mai, creştinii ortodocşi şi catolicii îi prăznuiesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena. Aceştia sunt cunoscuţi pentru faptul că au reuşit să dea libertate creştinismului, au interzis jertfele sângeroase şi au stabilit ca ziua de duminică să fie considerată zi de odihnă în timpul Imperiului Roman.

“Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur”, a explicat părintele Eugen Ramon Ilie, de la Biserică Sfinţii Constantin şi Elena din Călăraşi.

Împăratul Constantin, în timpul domniei sale între anii 306 – 337, a implementat o serie de măsuri favorabile bisericii şi nu numai. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare s-a născut în anul 272. A devenit conducător al Imperiului Roman după ce l-a înfrânt pe Maxentiu şi pe Liciniu. Perioada creştinismului a fost numită de cercetători „Epoca de Aur”.

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, este recunoscută drept biruitoarea sclavilor. Aceasta i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi. Flavia Iulia Helena, fiica unui hangiu s-a născut în Bitinia. În anul 270, la 16 ani s-a căsătorit cu generalul roman Constantiu Chiorus.

Cercetătorii o numesc pe Împărateasa Elena „mâna de fier şi credinţă tare”. Aceasta a fost întotdeauna în umbra unicului său fiu, Constantin.

Obiceiuri şi superstiţii de Constantin şi Elena

Ca în cazul fiecărei sărbători, oamenii păstrează întocmai o serie de obiceiuri şi superstiţii. Se spune că dacă vei ţine cont de acestea vei avea o vară bogată. O primă tradiţie ar fi aceea că mulţi dintre agricultori nu lucrează în această zi mare. Astfel, ei evită pagubele aduse pământurilor ce pot fi produse de păsările cerului. În diverse părţi ale ţării agricultorii menţionează că este ultima zi în care porumbul mai poate fi semănat, iar ce se seamănă după această zi se va usca.

Păstorii au de asemenea şi ei un obicei, acela că în această zi deosebită se alege baciul şi se hotărăşte unde se vor amplasa stânele.

Gospodinele stropesc cu aghiasmă şi dau cu tămâie prin gospodarii pentru a alunga duhurile rele.

Pentru a alunga duhurile necurate mai există aşa numita „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Această superstiţie este ţinută cu sfinţenie pentru a nu fura sporul laptelui. Familia se adună în jurul unui vas plin cu lapte şi se începe să se bată cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele. În acelaşi timp membrii familiei strigă atât de tare încât să sperie vrăjitoarele să nu le fure laptele.

Nu în ultimul rând, bujorul este considerat simbolul armoniei. Pentru a păstra voia bună şi a aduce armonie în familie, creştinii aduc, în ziua praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, trei fire de bujori îmbobociţi la biserică.

Ce semnificaţie au numele Constantin şi Elena

Prenumele Constantin îşi are originea în latinescul constans, constantis ce semnifică „constant”, „ferm”.

În ceea ce priveşte prenumele Elena este originar din străvechiul nume Helene care vine din grecescul helane, ce semnifică „torță”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis, dar şi din grecescul hele, care înseamnă „lumina arzătoare a soarelui”.

Cotidianului „Bună Ziua Iaşi” urează un „La Mulţi Ani!” tuturor celor care poartă aceste prenume!