Spectaculos și după modelul Steve Jobs! Top idei de afaceri care au dezvoltat noi firme de succes, în Iași

Idei de afaceri născute în laboratoare de cercetare de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași au fost prezentate publicului! Totul în cadrul evenimentului-maraton „OpenDays@TUIAȘI”. Interesant este că o parte dintre acestea au luat naștere în comunitatea științifică de la Politehnica ieșeană și s-au extins apoi ca firme de sine stătătoare

În laboratoare de cercetare de la Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași s-au născut inedite și utile idei de afaceri! Acestea au fost prezentate publicului. Totul în cadrul evenimentului-maraton „OpenDays@TUIAȘI”. Cu denumirea „Inteligența – o afacere de viitor!”, activitatea de prezentare a avut loc într-o conferință on-line. Aceasta a fost moderată de către prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin, prorector responsabil cu cercetarea științifică la TUIAȘI, care a pornit discuția invocându-l pe Steve Jobs, pe care l-a numit cel mai inovativ antreprenor pe care l-a avut această lume.

„Steve Jobs spunea la un moment dat că nu este treaba consumatorului să știe ce vrea. Prin inovație și prin cercetare, implicit, putem să modificăm gândirea societății pentru anumite nevoi. Ce ar fi cercetarea dacă nu am avea tot timpul în minte utilitatea rezultatului?”, a punctat prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin.

02:02, 21 Apr 2026

FOTO Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași caută furnizori de alimente pentru cantina Campusului „Tudor Vladimirescu”. Contractul depășește 3,5 milioane de lei

Cercetarea de laborator trebuie să iasă, cu rezultate, în societate prin intermediul produselor realizate

Prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin a mai explicat că rezultatele cercetării științifice nu trebuie să fie doar lucrările importante publicate, doar cercetarea de laborator. Există o datorie morală de a ieși cu aceste rezultate în societate unde, prin intermediul produselor realizate, să se încerce îmbunătățirea elementelor sociale. La eveniment au fost prezenți mai mulți cercetători din cadrul Universității, care au dezvoltat afaceri pornind de la idei născute în timpul activității de cercetare: Marius Olariu, Dragoș Astanei, Simona Bălțatu, Alin Dragomir, Alin Hoblea și Bogdan Neagu. Aceștia au fost implicați cu toții într-un proiect finalizat la universitate în care ideile acestora au fost duse mai departe prin intermediul unor spinnoff-uri inovative.

La nivelul Universității Tehnice din Iași sunt trei direcții majore ce au fost stabilite pentru a se sprijini acest antreprenoriat în afaceri

De arătat că la nivelul Universității Tehnice din Iași sunt trei direcții majore ce au fost stabilite pentru a se sprijini acest antreprenoriat în afaceri: identificarea și promovarea talentelor, depășirea granițelor în cercetare și inovare, cât și transferul tehnologic. Oficialii de la TUIAȘI arată că un pas important este, pe lângă identificarea și susținerea talentelor, găsirea, pe cât posibil, a unor teme surprinzătoare, care nu au mai fost abordate până atunci în cercetare, sau a unor viziuni diferite, pentru a se putea transfera către utilizatori rezultatele muncii din laborator. Astfel, în momentul de față, există 24 de centre de cercetare și un centru de transfer tehnologic – Polytech, fiind acoperite aproape toate domeniile inginerești și cel de arhitectură.

Marius Olariu a deschis în 2013, în primul exercițiu financiar european pentru spinoff-urile inovative, o firmă mică tocmai pentru că a dorit să exploateze rezultatele din cercetare

Ca exemplu concret, Marius Olariu a explicat că, în cazul său, după ce și-a început cariera în învățământul superior, și-a dat seama că cercetarea este o parte indispensabilă a acestei activități. A deschis în 2013, în primul exercițiu financiar european de finanțare a spinoff-urilor inovative, o firmă mică. Asta tocmai pentru că a dorit să exploateze rezultatele din cercetare, pornind de la teza sa de doctorat. Lucrurile au mers însă greu, iar cercetătorul explică faptul că pentru un tânăr care vrea să intre în acest domeniu, componenta birocratică poate părea copleșitoare.

„Firma a mers destul de încet, dacă este vorba de activitatea antreprenorială, a crescut cu pași mărunți, dar am găsit finanțare și activează în domeniul materialelor cu rol funcțional în ingineria electrică. Am exploatat, practic, anumite proprietăți ale materialelor în dezvoltarea unor senzori. Activitatea în paralel, cea de cercetător și cea de la firmă, a fost foarte greoaie. Nu mi-am dat seama niciodată că, într-adevăr, trebuie să ai o anumită activitate economică care să își asigure co-finanțare”, a explicat Marius Olariu.

El a precizat că, de aceea, a decis derularea activităților în paralel.

„Se pierde mult timp în administrarea proiectelor, dar și administrativ, și cred că tinerii au o oarecare frică legată de necunoscut. Pentru mine a fost la fel, nu poți să controlezi toate variabilele și mai pierzi din timpul menit cercetării”, a conchis cercetătorul.

A dus mai departe ideea din teza de doctorat pentru a dezvolta o afacere și pentru a o pune pe piață, prin proiectul COMPETE, care avea exact acest scop: scoaterea pe piață a ideilor rezultate din cercetare

Dragoș Astanei și-a dus mai departe ideea din teza de doctorat pentru a dezvolta o afacere și pentru a o pune pe piață, prin proiectul COMPETE, care avea exact acest scop: scoaterea pe piață a ideilor rezultate din cercetare. Acesta a dezvoltat un sistem de aprindere a motoarelor cu combustie internă. Cercetătorul a explicat că ar fi vrut să facă mai demult acest pas și proiectul l-a ajutat să ia decizia de a urma această dorință, dar crede că nu este ușor, nici pentru o persoană fizică, nici pentru un cadru didactic, să introduci un produs nou pe piață.

„Voi încerca să desfășor, prin societatea proaspăt înființată, ce mi-am propus, dar voi face și activități economice de consultanță tehnologică, să am aport financiar pentru dezvoltarea de noi soluții tehnologice pe care apoi să le introduc pe piață. Cercetarea presupune multă muncă, multe nopți nedormite, dar ai un program flexibil, poți să cunoști oameni și să ajungi în locul pe care poate nu le-ai imaginat”, a descris Dragoș Astanei.

Aliaje de titan folosite pentru aplicații medicale inovatoare

În același mod, Simona Bălțatu lucrează alături de o echipă pe subiectul pe care și-a susținut teza de doctorat la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor. Aceasta își propune să utilizeze aliaje de titan pentru aplicații medicale, iar spinoff-ul înființat poartă numele SIMTIT Engineering. Cercetătorul are deja idei de aplicare și a brevetat o serie de produse care pot fi introduse pe piața, dat fiind faptul că în România nu sunt produse și tot ce se utilizează este din import.

„Am văzut o oportunitate de afaceri în acest domeniu, mai ales că aliajele de titan au proprietăți deosebite față de cele pe bază de cobalt sau magneziu. O atenție sporită se dedică implanturilor ortopedice, deoarece acestea sunt foarte bine vândute de la an la an. Am făcut studii în baza națională de date a dispozitivelor medicale și am văzut că toate produsele ortopedice sunt importate din alte țări, nu sunt produse în România, iar prin spinoff-ul nostru avem posibilitatea de a produce și omologa proteze ortopedice, respectiv plăcuțe de diferite dimensiuni”, a relatat Simona Bălțatu.