Stau gard în gard cu școala, dar merg cu mașina! Obiceiul părinților care blochează traficul, inclusiv la Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Traficul sufocant din marile orașe ale României readuce în atenție un obicei care stârnește tot mai multe nemulțumiri: părinții care își duc odraslele cu mașina la școală sau la grădiniță, chiar dacă locuiesc la doar câteva sute de metri distanță. Fenomenul este prezent în toată țara, inclusiv la Iași, unde aglomerația din jurul unităților de învățământ contribuie la nervii șoferilor în orele de vârf.

Subiectul a provocat numeroase reacții în mediul online, după ce mai mulți bucureșteni au povestit situații în care părinții pierd zeci de minute în trafic pentru un drum care ar putea fi parcurs pe jos în câteva minute. În timp ce unii consideră că astfel de alegeri contribuie la blocajele rutiere, alții atrag atenția că problema este mult mai complexă și ține inclusiv de diferențele dintre școli, lipsa infrastructurii și transportul public insuficient.

Zeci de minute în trafic pentru un drum de câteva sute de metri

Un bucureștean a relatat că un profesor de sport al copilului său locuiește în același bloc cu el, la aproximativ 900 de metri de școală, însă alege să meargă cu mașina. Potrivit acestuia, drumul până la unitatea de învățământ durează aproximativ zece minute pe jos, în timp ce aglomerația din apropiere poate transforma deplasarea într-o adevărată probă de răbdare.

„Vecini de bloc își duc copiii cu mașina la aceeași școală și stau blocați pe străduța care iese în bulevard aproximativ 10–15 minute”, a povestit acesta, estimând că părinții ajung să consume între 20 și 25 de minute pentru a-și lăsa copiii la o școală aflată la mai puțin de un kilometru de casă.

Un alt părinte spune că preferă să-și ducă micuții pe jos la grădiniță, indiferent de vreme, considerând că deplasarea este și o oportunitate pentru mișcare în aer liber. Acesta locuiește la numai 400 de metri de unitatea de învățământ și susține că inclusiv vecinii care stau foarte aproape aleg să folosească autoturismul.

„Mai în jos pe stradă e o tanti care stă, la propriu, gard în gard cu grădinița. Chiar și pe ea o văd în multe dimineți că își duce copilul cu mașina”, a relatat bucureșteanul.

Un alt localnic susține că a observat același comportament timp de aproximativ zece ani, în perioada în care locuia la mai puțin de 200 de metri de o școală și o grădiniță. Întrebat de ce preferă să folosească mașina pentru o distanță atât de mică, răspunsul părinților ar fi fost, în mod repetat, că „e mai ușor așa”.

Traficul se triplează odată cu începerea școlii

Un alt șofer a povestit că a simțit direct diferența dintre perioada vacanței și începutul anului școlar. Acesta a făcut naveta timp de trei luni, parcurgând zilnic aproximativ 40 de kilometri până în București, iar la începutul cursurilor timpul petrecut pe drum a crescut considerabil.

„Iulie-septembrie. Nu a fost deloc dezastruos, a fost chiar semi-decent, până a început școala. Timpul efectiv s-a triplat”, a scris acesta.

Situația nu se limitează la Capitală. Și în Iași, deplasările din timpul dimineții pot deveni dificile în apropierea școlilor, pe fondul concentrării traficului într-un interval scurt. Fenomenul ridică întrebări despre cât de mult contribuie transportul copiilor cu mașina la aglomerație și ce măsuri ar putea reduce presiunea asupra străzilor.

De ce aleg părinții școli aflate departe de casă

În spatele acestui obicei se află însă și o altă problemă: diferențele de percepție și de calitate dintre unitățile de învățământ. Unii părinți preferă să-și înscrie copiii la școli din alte cartiere, pe care le consideră mai bune, chiar dacă acest lucru presupune deplasări zilnice mai lungi.

Un participant la discuție a explicat că alegerea unei școli din afara cartierului poate schimba semnificativ parcursul unui copil. El a povestit că a studiat într-o unitate de învățământ din alt sector, după ce mama sa a considerat că școala din cartier nu îi oferea aceleași oportunități.

„Nu poți să-i condamni pe părinți că nu vor să-și trimită copiii la școlile de cartier. Făceam aproximativ o oră și jumătate pe drum în fiecare zi”, a explicat acesta, precizând că el folosea transportul public, nu mașina personală.

Alți localnici consideră că diferențele dintre școli se pot accentua în timp, pe măsură ce unitățile apreciate atrag mai mulți elevi și profesori, iar celelalte se confruntă cu lipsa personalului și cu fluctuații ale cadrelor didactice.

Un părinte a povestit că fiul său învață la o școală unde gimnaziul se confruntă cu deficit de profesori, schimbări frecvente de personal și absențe de la ore. În aceste condiții, spune el, numeroase familii ajung să caute alte variante de școlarizare, mai ales la trecerea în clasa a V-a.

Autobuze școlare, transport public și ore de începere decalate

Pentru reducerea aglomerației, internauții au propus mai multe soluții: folosirea mai intensă a autobuzelor școlare, îmbunătățirea transportului public, distribuirea orelor de începere a cursurilor pe intervale diferite și dezvoltarea unor reguli mai eficiente privind înscrierea copiilor la școlile din apropierea domiciliului.

Un bucureștean a propus ca elevii să frecventeze școala de care aparțin în funcție de adresă, iar familiile care aleg o unitate de învățământ din altă zonă să contribuie financiar la bugetul local. Alți participanți au atras atenția că regulile actuale pot fi ocolite prin schimbarea domiciliului, ceea ce permite înscrierea copiilor la școli din alte cartiere.

O altă idee vizează decalarea programului școlar, astfel încât toate unitățile să nu înceapă cursurile aproximativ la aceeași oră.

„Soluția e transport public, nu șosele mai largi, taxe în oraș pe măsură ce te apropii de centru. Cred că ar mai rezolva din probleme temporar dacă s-ar mai împrăștia ora de începere a școlii”, a susținut un părinte care locuiește în Ilfov și își duce copilul la școală în București.

Școli insuficiente în cartierele noi, o problemă ignorată?

O parte dintre participanții la discuție consideră că responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe umerii părinților. În multe zone rezidențiale noi, infrastructura școlară nu a ținut pasul cu dezvoltarea imobiliară, iar familiile ajung să caute locuri la grădinițe și școli aflate la distanțe mari.

Un părinte a relatat că a fost nevoit să aleagă o grădiniță privată, deoarece nu a găsit locuri disponibile în unitățile din apropierea locuinței.

„Dacă ți-au apărut peste noapte 5.000-6.000 de locuitori într-o zonă, e logic că ce era acolo nu poate să absoarbă numărul de copii”, a explicat acesta, criticând lipsa unei planificări care să țină cont de creșterea populației.

În același timp, unii șoferi susțin că traficul nu poate fi pus doar pe seama părinților care își duc copiii la cursuri. Lucrările de infrastructură, străzile închise, șantierele și transportul public aglomerat contribuie, la rândul lor, la blocajele din marile orașe.

Cert este că problema deplasărilor zilnice la școală depășește disputa dintre părinți și șoferi. De la București până la Iași, reducerea aglomerației presupune atât alegeri individuale, cât și investiții în transport, infrastructură școlară și organizarea traficului. Până atunci, câteva sute de metri parcurși cu mașina pot însemna minute prețioase pierdute pentru zeci sau sute de participanți la trafic.