Struțo-cămila PNL-PSD – ura și la gară!

Căruța politică s-a cam rupt. A fost prea mult timp trasă în direcții diferite. Litigiul, aflat în plină desfășurare, nu este generat de principii diferite în materie de politică. Nici măcar de orientări diferite. Nu programele celor două partide le-au împins la rupere. Ci pur și simplu competiția politică. La prezidențiale. Lupta se duce în baza principiului „care pe care”.

De luni de zile, generalul cu patru stele, Nicolae Ciucă, ne informează cu subiect și predicat că este decis să candideze la alegerile prezidențiale, invocând în acest sens o regulă de fier PNL. Și anume că președintele partidului este obligat să se înscrie în cursă. Și, deși nu a fost desemnat de un congres al partidului, el acționează în direcția Cotroceni cu toate motoarele turate la maxim. A împânzit România cu uriașe panouri publicitare, în care ne zâmbește „un ostaș în fruntea țării”. Acestea au costat sume exorbitante de bani, de care PNL, în mod obiectiv, nu dispune. Și chiar dacă ar dispune, în mod legal nu se poate angaja la asemenea cheltuieli, atâta vreme cât nu ne aflăm nici măcar în precampanie electorală. Mai târziu, în funcție de rezultatul alegerilor, vom vedea demarate pe această temă anchete de răsunet DNA. Dar ce se întâmplă peste gard?

Dincolo, Marcel Ciolacu continuă să se izmenească. Este premier, iar dacă va candida la prezidențiale va fi obligat să se autosuspende dintr-o funcție care crede el că îi vine mănușă. Stând cu nasul de voie de nevoie toată ziua în cifre, este mai conștient decât noi că România se cam duce la vale din punct de vedere economic. O campanie prezidențială va însemna implicit denunțarea de către „colegii” liberali a multora dintre neajunsurile executivului condus de Ciolacu. Astfel încât, Marcel Ciolacu va continua să se izmenească până spre sfârșitul lunii august, când la congresul PSD se va hotărî ce și cum. Așteaptă până atunci să vadă în ce ape se scaldă. Există în interiorul PSD o frică atavică de această cadidatură la prezidențiale, în sensul că, așa cum a ajuns să creadă partidul, electoratul din România va refuza din nou un lider socialist. Preferând un lider de dreapta.

Dar care dreapta? De-a lungul întregii sale istorii, inclusiv a istoriei recente, PNL a basculat între centru și stânga. Când a fost împins în dreapta, acest fenomen a fost artificial, generat de plaja din ce în ce mai largă, care a fost acaparată în aceste ultime decenii de PSD.

Așa că bătălia se va da, de fapt, la prezidențiale, nu între stânga și dreapta, ci pentru ciolan. Ciolanul de la Cotroceni. Dar, sub acest pretext, al strângerii rândurilor în jurul PNL, iată că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă s-a dezlănțuit, anunțând declanșarea negocierilor în vederea formării unui puternic pol de dreapta. Ce vrea de fapt Nicolae Ciucă, butonat de Klaus Iohannis? Vrea să aspire cât mai multe formațiuni politice, pe care să le pună sub aceeași umbrelă artificială a dreptei politice și să le opună PSD-ului.

S-a creat astfel o situație în felul ei unică. Începând din această săptămână, oficial, cele două partide s-au despărțit, își taie în mod accelerat punțile de legătură, se încaieră pe tot terenul, dar guvernează strâns îmbrățișate un stat care, în plan economic, este în plină derivă. Dacă nu ar fi trist, ar trebui să râdem în hohote și să batem din palme, salutând acest spectacol caragialesc.