Succesiunea pentru moștenire între frați vitregi! Cine are prioritate și cine primește mai mult!

Succesiunea pentru moștenire între frați vitregi se face după câteva reguli stricte prevăzute de lege. În succesiuni, nu relația dintre frați este cea care decide împărțirea, ci legătura fiecăruia cu părintele care a murit. Cu alte cuvinte, moștenirea se împarte în funcție de calitatea fiecăruia de copil al defunctului, nu în funcție de „cum se înțeleg frații” sau de cât de apropiată a fost familia. Concret, Codul Civil stabilește că toți copiii defunctului au drepturi egale la moștenire. Nu contează dacă sunt din prima căsătorie, a doua căsătorie sau din afara căsătoriei. Atâta timp cât filiația este dovedită, drepturile sunt aceleași. Iată cine are propritate și cine primește mai mult conform legii.

Succesiunea pentru moștenire între frați vitregi!

Când vine vorba de succesiunea între frați vitregi, apar nenumărate probleme și conflicte. Succesiunea se poate face pe cale notarială atunci când există acord între moștenitori. Procedura presupune deschiderea succesiunii, depunerea actelor necesare și obținerea certificatului de moștenitor. Dacă apar conflicte, contestări sau refuzuri, succesiunea se poate muta în instanță. Chiar și în aceste cazuri, regulile de împărțire rămân aceleași, fiind cele prevăzute de Codul Civil.

Legea prevede clar regulile succesiunii între frați vitregi. În ordinea moștenitorilor legali, copiii fac parte din clasa I, împreună cu soțul supraviețuitor. Codul Civil stabilește că toți copiii defunctului au drepturi egale la moștenire. Nu contează dacă sunt din prima căsătorie, a doua căsătorie, din afara căsătoriei sau dacă sunt adoptați. Dacă filiația este dovedită, drepturile sunt aceleași. Concret, nu există „copil mai important” sau „copil care moștenește mai mult” doar pentru că a locuit cu părintele, a avut grijă de el sau este mai mare ca vârstă. Din punct de vedere legal, aceste fapte nu schimbă cota de moștenire, precizează capital.ro. De exemplu, dacă părintele moare și lasă în urmă doi copii, indiferent dacă sunt frați vitregi sau nu, moștenirea se împarte în părți egale.

13:02, 05 Feb 2026

FOTO Ce valoare are o pensie de urmaș a unui copil? Iată ce sume primesc și ce condiții de acordare prevede legea din România

02:00, 05 Feb 2026

FOTOVIDEO Război pe moștenire între unchi și nepoată, în Iași. Bărbatul, cu un picior amputat, locuiește în magazia casei pe care o împarte cu fiica surorii vitrege

Reguli la succesiune după decesul unui părinte

Succesiunea reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. Dacă defunctul nu a lăsat un testament, moștenitorii recurg la procesul legal pentru a intra în posesia moștenirii. Codul Civil stabilește clar cine sunt moștenitorii:

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

Potrivit Codului Civil, moștenirea reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane aflate în viață. Ea se poate realiza în două forme: legală și testamentară. Moștenirea legală se aplică atunci când nu există testament, atribuind drepturi rudelor și soțului supraviețuitor, dar nu și concubinilor. Legislația prevede clar ce reguli trebuie să respecte moștenitorii atunci când fac succesiunea după decesul unei părinte, dar și care sunt situațiile când se poate pierde dreptul la moștenire. Moștenitorii trebuie să mai știe că la succesiune legea prevede că bunurile se împart în mod egal între frații vitregi. Codul civil stabilește că toți copiii defunctului au drepturi egale la moștenire, indiferent dacă sunt din prima căsătorie, a doua căsătorie sau din afara căsătoriei.