Tot ce trebuie sa stii despre fibroza chistică – boală genetică tot mai frecventă în România- Laboratoarele Praxis

LABORATOARELE PRAXIS

Fibroza chistică (FC) sau mucoviscidoza este o boală genetică cu afectare multisistemică fiind afectați în special plămânii, tubul digestiv și pancreasul. Aceasta este cauzată de mutații ale genei care produce proteina regulatoare a conductanței transmembranare a fibrozei chistice (CFTR), responsabilă de reglarea fluxului de sare și fluide în și în afara celulelor din diferite părți ale corpului.

stirilebzi.ro

Preţuri exagerate în magazinele din Vama Veche. Atât poţi cumpăra de 50 de lei!

Stirile PROTV

Unde au putut să ascundă drogurile consumatorii de la festivalul din Mamaia. Comunicau prin emoji

Incidența FC a fost estimată în mod tradițional la 1/2500 de născuți vii într-o populație de origine europeană. Cu toate acestea, datele din programele de screening pentru nou-născuți pentru FC arată că incidența pare să fie mai mică decât în trecut.

Potrivit datelor colectate în Registrul Național de FC gestionate de Asociația Națională de FC în cadrul Programului Național de FC, în România sunt 475 pacienți. Toate aceste cazuri au fost confirmate prin teste genetice. Deoarece nu există un program de screening neonatal, este dificil de spus care este incidența FC în România., fiind posibil ca Registrul Național de FC să nu includă toți pacienții diagnosticați.

Fibroza chistică este cea mai frecventă boală genetică monogenică, cu transmitere autozomal recesivă. Gena implicată,  CFTR este localizată pe cromozomul 7q31.2. Au fost identificate peste 2000 de mutații, dintre care  cea mai frecventă este delF508 (ștergerea a trei baze care codifică fenilalanina în poziția 508). La persoanele cu FC, mutațiile genei CFTR pot perturba producția sau funcționarea normală a proteinei CFTR care se găsește în celulele plămânilor și în alte părți ale corpului.

Simptomele și manifestările frecvente sunt caracteristice în funcție de vârsta pacientului.  Astfel, în perioada prenatală, se poate diagnostica ecografic:  dilatări ale anselor intestinale, calcificări peritoneale, intestin fetal hiperecogen; în perioada de nou născut/sugar, pacienții pot prezenta: ileus meconial, faliment al creșterii, icter prelungit cu caracter obstructiv edeme hipoproteice și alcaloză metabolică sângerari neexplicabile prin afectare hematologică, anemie hemolitică prin lipsa vitamina E, wheezing persistent. În perioada copilăriei/adolescenței pacienții pot prezenta: fenomene de tip Astma like, polipi nazali ( nu vegetații adenoide), sinuzite recurente, prolaps rectal, dureri abdominale cronice deshidratare severă hepatomegalie fără altă cauză hipertensiune portală pancreatita recurentă, pubertate întarziată fără altă cauză. La adulți pot exista probleme de fertilitate din cauza dopurilor de mucus formate.

Diagnosticul fibrozei chistice presupune coroborarea simptomelor cu testul sudorii urmat de diagnosticul molecular. Testul sudorii măsoară cantitatea de sare (ionii de sodiu și clor) din transpirație. În mod normal, sudoarea de la suprafața pielii conține foarte puțin sodiu și clor. Copii afectați vor avea de 2-5 ori mai mult sodiu și clor în sudoare.

Analiza genetică este adesea utilă pentru a confirma diagnosticul, în special pentru cazurile care prezintă măsurători nedeterminate ale ionilor de Na și Cl în transpirație. Până în prezent, au fost identificate aproape 2000 de mutații în gena CFTR. Există 5 clase de mutații: primele trei clase duc în general la pierderea completă a funcției CFTR și la o formă mai severă a bolii, ultimele două clase provoacă o reducere mai ușoară a funcției. Combinația exactă de mutații și alți factori va dicta cât de gravă este afecțiunea și ce organe din organism sunt cel mai grav afectate.

Testarea genetică se recomandă în următoarele situații:

• screening neonatal ṣi testul transpirației pozitive.
• testul transpirației negativ, dar semnele clinice sunt evocatoare pentru FC.
• screening neonatal este pozitiv, există semne clinice sau istoric familial de FC, iar valorile
• testului transpirației sunt echivoce la două determinări separate
• ambii părinți sunt purtători
• unul sau ambii părinți au FC
• un părinte este purtător, iar celălalt este indisponibil pentru testare
• la soții femeilor purtătoare

Fibroza chistică este o afecțiune incurabilă, iar scopul tratamentului este de a ameliora simptomele și de a reduce complicațiile asociate cu boala. Managementul acestei afecțiuni este complex și necesită o abordare multidisciplinară pentru a fi eficient.

Obiectivele terapeutice includ prevenirea și controlul infecțiilor pulmonare, eliminarea mucusului din plămâni, tratamentul și prevenirea obstrucției intestinale  și asigurarea unei nutriții adecvate.

În 2019, Administratia pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite (FDA) a aprobat primul medicament într-o combinație triplă pentru tratamentul pacienților cu cea mai comună mutație a genei CFTR. Acest medicament este autorizat pentru utilizarea la copiii cu vârsta peste 12 ani care prezintă cel puțin o mutație F508del în gena CFTR, mutație întâlnită la peste 90% din pacienți.

În cadrul Laboratoarelor Praxis se efectuează teste genetice pentru diagnosticul fibrozei chistice-detecția celor mai frecvente 38 mutații în gena CFTR, analiza ce acoperă 80% din mutațiile cauzatoare.

Bibliografie:

1. Scotet V. et al. The Changing Epidemiology of Cystic Fibrosis: Incidence, Survival and Impact of the CFTR Gene Discovery Genes 2020, 11, 589.
2. Shruti M. Paranjape and Peter J. Mogayzel Jr-Cystic Fibrosis. Pediatrics in Review 2014;35;194
3. Cutting GR. Cystic fibrosis genetics: from molecular understanding to clinical application. Nature Reviews Genetics (2014), 16(1), 45–56
4. Egan ME. Genetics of Cystic Fibrosis Clinical Implications. Clin Chest Med (2015)
5. Rafeeq MM, Murad AS. Cystic fibrosis: current therapeutic targets and future approaches. J Transl Med (2017) 15:84