Tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă în Ajunul Crăciunului

Marți, 24 decembrie 2024, creștinii ortodocși sărbătoresc Ajunul Crăciunului. Această zi este una încărcată de tradiții și obiceiuri, care au fost transmise din generație în generație și sunt respectate și în zilele noastre cu sfințenie.

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în Ajunul Crăciunului

Nașterea Domnului, sărbătoare cunoscută în popor drept Crăciun, este celebrată, an de an, în data de 25, 26 și 27 decembrie. Cu o zi înainte de Nașterea Domnului, creștinii ortodocși celebrează, însă, Ajunul Nașterii Domnului. În trecut, oamenii obișnuiau să împodobească bradul în Ajunul Crăciunului. Acum, acest obicei nu se mai respectă, bradul fiind împodobit cu mai multe zile înainte de Crăciun. În Ajunul Crăciunului, când se înserează, copiii pornesc la colindat pentru a vesti nașterea Domnului. Colindatul este cel mai frumos obicei legat de Ajunul Crăciunului.

Există o tradiție care spune că, în casele în care sunt primiți, în anul ce va urma va fi prosperitate, noroc și sănătate. În trecut se obișnuia ca pentru colindă să li se ofere copiilor nuci, mere sau colaci. Acum, în schimb, colindătorii primesc, mai cu seamă, dulciuri și bani. Și cuplurile trebuie să respecte în Ajunul Crăciunului un obicei, dacă își doresc să aibă un an încărcat de iubire și înțelegere. Astfel, tinerii îndrăgostiți este bine să se sărute în timp ce se află sub o crenguță de vâsc. Pentru a nu avea probleme financiare, este bine ca în Ajunul Crăciunului să nu se dea bani împrumut. De asemenea, se crede că, în Ajunul Crăciunului, românii pot afla cu ce probleme de sănătate se pot confrunta în viitor. Pentru aceasta, ei trebuie să taie un măr. Dacă mărul nu are viermi, atunci persoana care l-a tăiat va fi sănătoasă, însă, în caz contrar, va avea probleme de sănătate. În cazul în care mărul e putred, pe cel care l-a tăiat îl paște un pericol de moarte.

Ce bucate tradiționale mănâncă românii în Ajunul Crăciunului

Ziua de Ajun este ultima zi de post. Tradiția spune că, în Ajunul Crăciunului, este bine să fie ținut post negru. Acest obicei este respectat mai ales de tinerele care vor să își viseze ursitul. În anumite zone ale țării există obiceiul ca în Ajunul Crăciunului să se consume un desert special, anume turte cu nucă sau cu julfă. Turtele care erau făcute doar din făină, apă și sare se coceau cu câteva zile înainte de Ajun și se lăsau la uscat. Mai apoi, cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului, acestea se înmuiau într-un sirop care conținea zahăr și diverse mirodenii. În același timp, cânepa se râșnea, iar compoziția rezultată se fierbea, și cu spuma respectivă se umpleau foile de turtă. Turtele cu nucă sau cu julfă simbolizau scutecele pruncului Iisus Hristos. În vremurile străvechi exista și un ritual special legat de turtele cu julfă. În Ajunul Crăciunului, după lăsarea serii, lumea se așeza la masă, și după momentul de rugăciune își cereau iertare unii de la alții, iar apoi erau mâncate turtele cu un pahar de vin. De asemenea, în unele zone ale țării se obișnuiește ca pentru noroc, în Ajunul Crăciunului, să se mănânce mere.