Tu știi cum se face prescura? Rețeta tradițională de pâine liturgică folosită în ritualurile religioase și la pomenirea morților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Cum se face prescura și ce semnificație are această pâine liturgică în tradiția ortodoxă sunt întrebări frecvente în rândul credincioșilor. Prescura este nelipsită din cadrul Sfintei Liturghii, dar și din ritualurile de înmormântare, parastase și pomeniri, având o puternică încărcătură spirituală și simbolică.

În Biserica Ortodoxă, prescura reprezintă una dintre cele mai vechi și importante forme de ofrandă adusă lui Dumnezeu. Aceasta nu este o simplă pâine, ci materia principală din care se pregătește Sfânta Împărtășanie și Sfânta Anafură. Originea sa datează din primele secole ale creștinismului, când credincioșii aduceau la biserică pâine și vin ca jertfă, pentru a fi folosite în cadrul slujbelor religioase. Prepararea prescurii respectă reguli stricte, transmise din generație în generație, iar fiecare etapă are o semnificație spirituală.

Află cum se face prescura și ce rol are în Sfânta Liturghie și ritualurile de pomenire

Prescura, cunoscută și sub denumirea de prosforă, provine din cuvântul grecesc „prosphoron”, care înseamnă „dar” sau „ofrandă”. În cadrul Sfintei Liturghii, preotul folosește prescura pentru a scoate miridele ce simbolizează Trupul lui Hristos, precum și pentru pomenirea Maicii Domnului, a sfinților, a celor vii și a celor adormiți.

02:00, 08 May 2026

Credincioșii îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, „ucenicul iubit” al lui Hristos

Pe lângă rolul său central în cultul liturgic, prescura este prezentă și în ritualurile funerare. La înmormântări, parastase și pomeniri, rudele răposatului aduc la biserică prescură, colivă, vin, lumânări, tămâie și ulei. Aceste ofrande sunt menite să ajute sufletul celui trecut la cele veșnice în drumul său spre viața de apoi, fiind strâns legate de cultul strămoșilor și al Moșilor.

În acest context apar și colacii ritualici, cunoscuți sub denumirea de „capete” sau „colacii mortului”, preparați în număr impar și modelați în forme simbolice precum crucea, cifra 8, litera S, roata sau pasărea. Un alt colac important este „Arhanghelul”, decorat cu simboluri vechi, considerate apărătoare ale trecerii sufletului în lumea cealaltă.

Rețeta de prescură și modul de preparare

Rețeta tradițională de prescură este una simplă, dar presupune respectarea unor reguli clare. Prescurile trebuie să fie preparate exclusiv din făină albă de grâu curat, apă, drojdie și sare, fără adaosuri. Gustul trebuie să fie firesc, iar coacerea uniformă.

Pentru a prepara prescura acasă este nevoie de un kilogram de făină albă de grâu, 500 de mililitri de apă călduță, 25 de grame de drojdie, o linguriță de sare și un pistornic, adică peceta specială pentru însemnarea prescurii.

Procesul de preparare începe cu făina care se amestecă cu sarea, iar în mijloc se face o adâncitură în care se adaugă drojdia dizolvată în apă. Aluatul se frământă până devine elastic și omogen, apoi se lasă la dospit aproximativ 30 de minute, într-un loc cald.

După dospire, aluatul se împarte în bucăți rotunde, în funcție de mărimea dorită a prescurilor. Fiecare bucată se modelează, se lasă câteva minute la odihnă, apoi se aplică pistornicul, imprimând simbolul IIS.HR.NI.KA. Prescurile se mai lasă la crescut aproximativ 15 minute, apoi se coc în cuptor bine încins. În primele 10 minute se coc la foc mare, după care la foc moderat timp de aproximativ 30 de minute.

După coacere, prescurile se scot din cuptor și se așază cu fața în jos pe prosoape curate, fiind acoperite pentru a se înmuia și a rămâne fragede. Prescura poate avea formă rotundă sau de cruce, cu trei, patru sau cinci capete, fiecare variantă având o semnificație religioasă aparte.

Prin urmare, nu foarte multe persoane știu cum se face prescura și ce înseamnă ea în Biserica Ortodoxă.