UE amenință cu sancțiuni Polonia, Ungaria și Slovacia pentru că „nu vor să sufere pentru Ucraina”

Comisia Europeană a transmis un avertisment dur guvernelor din Polonia, Ungaria și Slovacia, care refuză să ridice interdicțiile asupra importurilor agricole ucrainene. Bruxelles-ul susține că măsurile lor încalcă regulile pieței unice și noul acord comercial UE–Ucraina, menit să sprijine economia unei țări aflate în război.

„Vom discuta cu guvernele vizate, dar toate opțiunile rămân pe masă, inclusiv acțiuni legale”, a transmis purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, Olof Gill.

Tradus simplu, dacă Polonia, Ungaria sau Slovacia își apără fermierii, UE îi va sancționa.

UE amenință cu sancțiuni Polonia, Ungaria și Slovacia pentru că „nu vor să sufere pentru Ucraina”

Practic, Bruxelles-ul spune că solidaritatea cu Ucraina trebuie să primeze peste bunul simț economic și responsabilitatea guvernelor de a-și proteja propriile economii. Nimeni nu trebuie să se întrebe dacă acest sprijin costisitor este suportabil sau corect pentru statele membre.

Polonia, Ungaria și Slovacia, însă, nu se lasă intimidate. Ungaria este cea mai tranșantă: ministrul Agriculturii, István Nagy, afirmă că guvernul de la Budapesta „va proteja piața și producătorii maghiari, chiar dacă Bruxelles-ul vrea să dea banii fermierilor ucraineni”. Polonia menține interdicțiile pentru grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui, argumentând că noul acord nu obligă automat ridicarea restricțiilor. Slovacia are aceeași poziție: mecanismele de protecție din acord sunt „insuficiente” pentru producătorii locali.

Noul Acord de Liber Schimb UE–Ucraina elimină taxele și cotele pentru majoritatea produselor agricole ucrainene și include mecanisme considerate suficiente de Bruxelles pentru protecția fermierilor europeni. În realitate, însă, prețurile cerealelor și semințelor ucrainene ieftine pun în pericol fermele mici și mijlocii din Europa Centrală. De la pandemia de COVID-19, importurile masive de cereale ucrainene destabilizează piețele interne și au provocat proteste ale agricultorilor. Promisiunile de compensații de la UE au rămas parțial neîndeplinite, iar problemele structurale persistă.

Bruxelles-ul insistă că politica comercială este treaba UE, nu a fiecărui stat membru, amenințând cu proceduri legale și sancțiuni financiare dacă cele trei țări nu se supun. Dar această abordare ignoră un principiu simplu: fiecare guvern trebuie să-și protejeze economia și locurile de muncă ale propriilor cetățeni. Nimeni nu este obligat să suporte costurile „solidarității” pentru altcineva, indiferent de bunele intenții ale UE.

Între timp, Ucraina pierde o parte din accesul vital pe piața europeană, dar Bruxelles-ul pare mai preocupat de „disciplină internă” decât de efectele economice asupra membrilor săi. Scandalul scoate din nou în prim plan tensiunile interne din UE: între dorința de a sprijini Ucraina și presiunile sociale și economice reale din statele membre, Bruxelles-ul pare gata să pedepsească orice formă de pragmatism național.

Ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă negociere comercială s-a transformat într-un test de obediență! UE cere membrilor să-și sacrifice propriile piețe pentru „binele comun” al Ucrainei, ignorând efectele asupra fermierilor și economiilor naționale. Solidaritatea impusă prin amenințări riscă să devină o nouă sursă de frustrare și tensiuni interne, demonstrând că idealurile politice de la Bruxelles nu se potrivesc întotdeauna cu realitățile economice ale Europei.