Ursula von der Leyen, sub amenințarea moțiunii de cenzură! Azi, votul crucial în Parlamentul European – UPDATE

Într-o perioadă marcată de scandaluri și tensiuni politice, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află într-un moment crucial al mandatului său, cu moțiunea de cenzură care va fi votată astăzi, 10 iulie 2025, în Parlamentul European. Deși este aproape sigură că va supraviețui acestui test, evenimentele recente sugerează că poziția sa de lider al executivului european este din ce în ce mai fragilă.

UPDATE: Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri.

În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi.

Moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. „Pfizergate”, controversele legate de achizițiile de vaccinuri

Unul dintre principalele puncte de conflict este scandalul „Pfizergate”, în care Ursula von der Leyen a fost acuzată de gestionarea netransparentă a contractelor semnate cu companiile farmaceutice, în special cu Pfizer, pentru achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19. Aceste acuzații, chiar dacă nu au dus la demiterea sa, au afectat grav imaginea sa politică, iar acum moțiunea de cenzură reprezintă un semnal clar că scandalul încă rămâne un subiect sensibil în politica europeană.

Moțiunea de cenzură a fost inițiată de europarlamentari din partide extremiste, inclusiv din România, sub conducerea lui Gheorghe Piperea de la AUR. Deși a fost adunat un număr semnificativ de semnături pentru a demara procedura, adoptarea acesteia pare improbabilă, având în vedere că pentru a trece este necesar votul a două treimi dintre membrii Parlamentului European. Partidele de centru, precum PPE, au respins ferm moțiunea, iar liderul acestui grup, Manfred Weber, a criticat extremiștii, acuzați că sunt „marionetele președintelui rus Vladimir Putin”. Cu toate acestea, problema reală pentru von der Leyen ar putea veni din pierderea sprijinului din partea liberalilor și social-democraților europeni, ceea ce ar complica adoptarea inițiativelor legislative în viitor și ar slăbi semnificativ poziția sa înainte de o eventuală realegere.

Un alt subiect sensibil pentru Comisia Europeană este gestionarea migrației. Ursula von der Leyen se confruntă cu o opoziție puternică din partea centrului-stânga, care refuză să susțină propunerea Comisiei de modificare a directivei privind returnarea migranților. În ciuda acestui blocaj, liderii naționali din UE cer acțiuni ferme, iar Comisia este presată să avanseze cu pachetul legislativ chiar și fără o majoritate solidă. Acest conflict intern între instituțiile europene și guvernele naționale reprezintă o provocare semnificativă pentru Ursula von der Leyen.

Situația politică tensionată din jurul președintei Comisiei Europene este amplificată și de declarațiile fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a avertizat asupra unei stagnări instituționale în Europa. În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un atac direct la adresa lui von der Leyen, cerându-i demisia și criticând conducerea sa, semnalând o scădere a sprijinului pentru Bruxelles, în special în Europa Centrală și de Est.