Ce reprezintă testarea prin tehnici de biologie moleculară?
Testarea moleculară sau diagnosticarea moleculară se referă la un grup de teste care analizează materialul genetic dintr-un specimen. Acestea pot detecta factori de risc genetici pentru anumite boli sau pot oferi informații despre patologiile infecțioase din organism.
Testarea moleculară detectează segmente ADN sau ARN, știute ca fiind asociate cu anumite boli sau infecții, prin diferite tehnici ce identifică și amplifică prezența moleculelor din probe. Testele pot fi efectuate într-o varietate de probe biologice: salivă, sânge, plasmă, ser, urina, LCR, materii fecale sau o biopsie.
Avantajele și importanța testării moleculare
În multe contexte, testarea moleculară oferă o precizie ridicata având și o aplicabilitate mai mare.
Testele moleculare sunt utilizate frecvent în medicina actuală pentru a obține mai multe informații de diagnostic, pentru a determina genetica specifică a unui tip de cancer, permițând astfel gestionarea mai bună a tratamentului. Astfel, acest tip de teste servesc mai multor scopuri, iar față de testele clasice serologice au anumite avantaje:
Printre cele mai uzuale analize moleculare indicate în patologia infecțioasă se numără:
Testarea moleculara pentru COVID-19
Analiza moleculară (PCR) reprezintă standardul recunoscut în diagnosticarea infecției COVID.
Acest test permite identificarea unei porțiuni ARN a virusului SARS-CoV-2, evidențiind astfel prezența acestuia în organism.
Aceste teste sunt, de obicei, mai precise, mai sensibile și complexe, în comparație cu testele rapide antigen, putând detecta infecția cu acest virus înainte ca persoana să devină simptomatică sau infecțioasă. De asemenea poate oferi informații despre stadiului bolii și cantitatea virală.
Testarea HPV
Testul HPV (test de genotipare) urmareste recunoasterea ADN-ului viral al tulpinilor de HPV și pune în evidență tipul de tulpină a virusului:
Identificarea tipului de tulpină HPV din celulele mucoasei (risc înalt/scăzut) are o importanță deosebită atât în stabilirea prognosticului, cât și a conduitei terapeutice ulterioare, prin posibilitatea ajustării tratamentului personalizat.
Detecția virusului Hepatitei B, Hepatitei C și Heptatitei D
Analiza moleculară este recomandată, uzual, în urma detectării anticorpilor prin testele serologice , care nu pot stabili singure stadiul infecției (acut/cronic, activ/inactiv). Testele moleculare permit diagnosticarea hepatitei acute cu virus B/C înainte de apariția antigenului HBS, respectiv anticorpilor HCV în serul pacienților.
Testarea moleculară PCR permite de asemenea și cuantificarea viremiei, rezultatele încărcăturii virale ajutând la determinarea începerii terapiei antivirale și influențează deciziile privind dozarea și durata terapiei. Totodată poate ajuta la identificarea tulpinilor rezistente la medicamente.
În cazul pacienților pozitivi, testarea genetică se reia la intervale regulate pentru a monitoriza răspunsul la terapie. Scopul este de a se asigura că virusul este sub control sau eradicat, atunci când încărcăturile virale sunt sub nivelurile detectabile.
Alte exemple de teste moleculare cu importanță în conduita terapeutică și preventivă:
Bolile cu transmitere sexuala (BTS) reprezintă un grup de afecțiuni de etiologie bacteriană, virală, fungică sau parazitară, care se transmit preponderent prin contact sexual și ale caror manifestări apar mai ales la nivelul aparatului ano-genital.
Exista peste 20 de boli cu transmitere sexuală, cele mai comune fiind:
Din cauza apariției tardive a simptomatologiei asociate acestor boli, diagnosticul poate fi pus târziu.
Analiza moleculară permite identificarea mult mai devreme a infecției și cu o sensibilitate mărită în comparație cu testele clasice.
Metodele clasice de microbiologie de identificare a septicemiilor bacteriene implică un termen prelungit (aproximativ 3 zile) pentru punerea diagnosticului, necesitând de asemenea existența unei cantități suficient de mari de patogen.
Analiza moleculară poate identifica agentul patogen mult mai rapid (24 ore), chiar si la cantitati foarte mici a acestuia in sange. Deasemenea, analiza genetica identifică un număr mare de bacterii diferite în același test (panelul poate conține aproximativ 36 de patogeni frecvent implicați în infecțiile sistemice).