Cauzele exacte ale afecțiunii vitiligo sunt necunoscute, dar este considerat un răspuns autoimun, în care sistemul imuniar atacă melanocitele. Cu toate acestea, există studii în desfășurare care demonstrează și o componentă ereditară, 1 din 10 persoane care suferă de vitiligo având cel puțin o rudă cu această afecțiune.
Vitiligo este o afecțiune dermatologică caracterizată prin pierderea pigmentului pielii, manifestată prin pete albe sau decolorate care pot apărea pe diferite părți ale corpului. Tratamentul pentru vitiligo vizează, în general, încetinirea sau oprirea pierderii pigmentului și, ideal, restabilirea culorii pielii.
Vitiligo și cauzele sale
Vitiligo apare adesea împreună cu alte tulburări autoimune și aproximativ 20% dintre persoanele afectate au și alte afecțiuni autoimune. Studiile sugerează că 30% din cazuri sunt ereditare, iar anumite mutații genetice cresc riscul.
Factorii de mediu, precum arsuri solare severe, traume ale pielii, expunerea la substanțe chimice sau diverse leziuni superficiale ale pielii, pot contribui la dezvoltarea vitiligo. De asemenea, stresul emoțional și fizic, inclusiv evenimentele majore din viață, pot agrava afecțiunea. Vitiligo se poate asocia cu alte boli cu patogenie autoimună (tiroidita autoimună, anemia pernicioasă, alopecia areata, psoriazisul, lupusul).
Boala este ușor de recunoscut datorită aspectului specific. Persoanele cu vitiligo observă, iniţial, plăci albe (depigmentate) la nivelul pielii. Cel mai frecvent, acestea sunt localizate pe zonele fotoexpuse: mâini, picioare, braţe, faţă şi buze.
Alte localizări frecvente: încheietura mâinii, zona inghinală, în jurul gurii şi ochilor. În plus, pacienţii cu vitiligo pot avea o albire prematură a părului de pe scalp, a genelor, a sprâncenelor şi a bărbii.
Riscul apariției cancerului de piele este semnificativ mai mare, de aceea este recomandată protejarea acestor segmente de piele împotriva razelor UV. Asociate cu vitiligo sunt și: pierderea auzului, schimbări ale vederii și alte boli autoimune, de exemplu afecțiuni la nivelul tiroidei, diabet zaharat de tip 1 și anumite tipuri de anemie.
Pacienților cu vitiligo li se recomandă evitarea traumatismelor fizice locale (tăieturi, zgârieturi, haine foarte strâmte, bijuterii și alte obiecte care pot produce iritații) deoarece ele pot conduce la apariția unor noi leziuni la acel nivel.
Legătura dintre această afecțiune și depresie
Cronicitatea, natura recidivantă și impactul asupra aspectului fizic duc la afectarea calității vieții. Deși este în general o afecțiune asimptomatică, calitatea vieții acestor pacienți este foarte scăzută din cauza aspectului fizic. Este des asociată cu depresia.
Legătura dintre vitiligo și depresie este complexă din multe aspecte. Vitiligo predispune către depresie deoarece este o boală cronică, imprevizibilă, fără tratament curativ, ce afectează calitatea vieții, în special din cauza afectării cutanate.
Probabilitatea de a dezvolta depresie în cadrul vitiligo este mai mare la sexul feminin decât la cel masculin. Femeile în general au experiențe depresive mai intense din cauza stresului mai mare. Cel puțin 25% dintre pacienții cu afecțiun dermatologice suferă sau au suferit de comorbidități psihiatrice, aceste comorbidități având o influență negativă asupra răspunsului la tratament.
Depigmentarea pielii este prezentă și în alte afecțiuni dermatologice, nu doar în vitiligo, de aceea, este foarte importantă diagnosticarea corectă. Fără stabilirea cu precizie a afecțiunii, nu poate fi instituit tratamentul țintit. Imediat ce observi pete decolorate pe piele, trebuie să apelezi la un specialist în dermatologie.
În prezent, tratamentul vizează repigmentarea zonelor afectate de decolorare, dar nu poate stopa extinderea lor și nici apariția unor noi pete albe. Deși nu se știu cu exactitate care sunt cauzele pentru vitiligo, există unele cazuri documentate științific unde petele dispar de la sine fără tratament.