Zmeura albastră este un soi care intrigă prin contrastul său: un fruct familiar, dar cu o culoare neobișnuită. Deși în natură nu există cu adevărat o zmeură de un albastru intens, aroma a devenit tot mai folosită în industria alimentară, fiind prezentă în băuturi, dulciuri și suplimente
Zmeura albastră deși nu are această culoare în sensul tradițional, fructul are un aspect unic și un gust special.
Zmeura albastră chiar există?
La origine, zmeura albastră nu desemnează un fruct natural, ci mai degrabă un construct al industriei alimentare moderne. Aroma de „blue raspberry” a fost introdusă în Statele Unite în anii ’70, în principal ca o alternativă vizuală la celelalte arome din gama de dulciuri, în special după ce anumiți coloranți roșii au fost restricționați din motive de sănătate. Producătorii au ales să asocieze aroma de zmeură cu o nuanță albastră intensă pentru a se distinge de căpșuni, cireșe sau pepene roșu, toate reprezentate deja prin culori similare.
Totuși, din punct de vedere botanic, ideea de zmeură albastră nu este complet lipsită de fundament. Există specii rare de Rubus, genul care include zmeura, ale căror fructe pot avea nuanțe spre albastru sau mov închis. Un exemplu este Rubus niveus, cunoscut și sub denumirea de zmeura de Mysore, originară din regiunile tropicale ale Asiei. Fructele acestei plante pot avea o tentă albăstruie, dar nu se regăsesc pe scară largă în comerțul din Europa sau America de Nord.
O altă specie, Rubus leucodermis, întâlnită în America de Nord, are fructe închise la culoare, uneori confundate cu murele, dar care pot căpăta nuanțe apropiate de albastru. Chiar și așa, niciuna dintre aceste plante nu oferă culoarea neon și gustul dulce‑acid caracteristice zmeurii albastre din dulciuri.
Ce gust are această aromă?
În ceea ce privește gustul, aroma de zmeură albastră nu seamănă deloc cu zmeura roșie reală. Mai degrabă, este o combinație creată în laborator din note aromatice de vișină, banană, uneori chiar măr verde sau maltol (un compus dulceag folosit în alimentație). Este o aromă intensă, uneori cu o ușoară notă metalică, destinată să fie memorabilă și ușor de recunoscut, mai ales pentru copii.
Această aromă este întâlnită astăzi într-o gamă largă de produse. O regăsim în sucuri cu electrolit, în suplimente alimentare sub formă de pudră, în sorbeturi sau înghețate dedicate sectorului HoReCa, dar și în gustări precum drajeurile de zmeură liofilizată acoperite cu ciocolată albă și spirulină albastră, un alt ingredient ales mai degrabă pentru culoare decât pentru gust.
Deși unele specii rare de zmeură tind către o nuanță închisă, aproape albastră, ceea ce consumăm în mod obișnuit sub acest nume este o aromă artificială, complet desprinsă de realitatea fructului original.
Cu toate acestea, atunci când cumperi zmeura pe care o cunoaște toată lumea trebuie să alegi fructul care are o culoare strălucitoare și uniformă, fără pete sau semne de mucegai. Fructele ar trebui să fie întregi, bine formate și fără urme de lovituri. Zmeura nu se coace după culegere, deci trebuie să alegi fructe care sunt coapte complet.
De asemenea, evită spălarea zmeurei până în momentul în care ești gata să o consumi. Zmeura absoarbe foarte ușor apa, ceea ce poate duce la pierderea texturii și la accelerarea procesului de deteriorare. Spală fructele delicat sub un jet slab de apă sau într-un bol cu apă. Prin urmare, zmeura albastră este o aromă, nu un fruct care se poate găsi în comerț.