Eveniment-Social

Apariție surprinzătoare la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” Iași, din Parcul Copou – VIDEO

Publicat: 29 ian. 2021
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Apariție surprinzătoare la Casa de Cultură Mihai Ursachi Iași din Parcul Copou - VIDEO
Pe esplanada Casei de Cultură "Mihai Ursachi" a Municipiului Iași se află lucrarea "Glossă" realizată de sculptorul Vladlen Babcinețchi. Criticii de artă descriu statuia ca fiind "un omagiu adus poetului, omului și simbolului Mihai Eminescu, o invitație la meditație și introspecție". Lucrarea este unicat și are o înălțime de 2.20 metri. Este realizată din ipsos și a fost modelată în lut. Figura poetului a fost sculptată fără utilizarea fotografiilor, în decurs de câteva zile, Vladlen Babcinețchi apelând strict la imagini interioare

La Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași se află, începând de joi, 28 februarie 2021, lucrarea „Glossă”, realizată de sculptorul Vladlen Babcinețchi. Criticii de artă descriu statuia ca fiind „un omagiu adus poetului, omului și simbolului Mihai Eminescu, o invitație la meditație și introspecție”

Pe esplanada Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași se află, începând de joi, 28 februarie 2021, lucrarea „Glossă” realizată de sculptorul Vladlen Babcinețchi. Criticii de artă descriu statuia ca fiind „un omagiu adus poetului, omului și simbolului Mihai Eminescu, o invitație la meditație și introspecție”. Lucrarea este unicat și are o înălțime de 2.20 metri. Este realizată din ipsos și a fost modelată în lut. Figura poetului a fost sculptată fără utilizarea fotografiilor, în decurs de câteva zile, Vladlen Babcinețchi apelând strict la imagini interioare, ce aparțin imaginației și inspirației creatoare. Întregul proces de realizare a lucrării – turnare/finisare/patină – a durat aproximativ 3 luni.

Privind fragilitatea și solitudinea portretului învăluit în mantia de piatră, lucrarea acționează conceptual asupra privitorului

Criticul de artă Maria Bilașevschi susține că fragilitatea și solitudinea portretului este învăluită în mantia de piatră. Lucrarea acționează conceptual asupra privitorului, asemenea unui „memento mori”, asupra efemerității existenței carnale, dar ca și o eternizare și sacralizare a memoriei. Jocul dintre plin și gol, negativ-portretul lui Eminescu într-o suprafață concavă și pozitiv – percepția, conștientă sau nu, a sinelui în fața lucrării, lumina și umbra ce se așază distinct pe părțile corpului, permit doar pentru o clipă surprinderea în totalitate a portretului.

„Negativul păstrează urma luminii ca într-o amforă, martor al trecutului și viitorului, proiectând plastic o viziune universală asupra frumuseții, artistul reușind să extragă o armonie singulară a organicității materiei prin ritmicitatea adânciturilor. Spațiul doar aparent gol, din care emerge portretul, comprimă aerul, lumina soarelui și a stelelor, timpul fiind și nefiind prezent. Realitatea abstract – morală ce o subordonează pe cea concret-anatomică a lucrării îl transformă pe artist într-un «iconar» contemporan”, descrie Maria Bilașevschi.

Sculptorul Vladlen Babcinețchi însuflețeste un simbol, îl umanizează, îl extrage din atemporal și-l oferă privitorului

Aceasta mai arată că puterea de convingere stă în devoțiune, în bine și frumos.

„Sculptorul Vladlen Babcinețchi însuflețește un simbol, îl umanizează, îl extrage din atemporal și-l oferă privitorului nu doar sub forma unui elogiu adus geniului pe un orizont al permanenței spirituale românești (cu trimiteri bizantine), ci și ca o reverență adusă umanității”, a mai declarat criticul de artă Maria Bilașevschi.

Lucrările artistului de origine basarabeană au fost expuse atât în țară, cât și în străinătate, iar o mare parte dintre ele le putem vedea chiar în Iași. Ele sunt prezente în preajma instituțiilor, cum ar fi: bustul lui Bogdan Petriceicu Hașdeu de la școala cu același nume din Iași sau cel al lui Dimitrie Cantemir de la Academia Română, filiala Iași. Cele mai recente lucrări ale artistului Vladlen Babcinețchi au fost dezvelite în comuna Tomești: „Ferdinand I al României” și „Regina Maria”. Tot aici se mai regăsesc portretul compozițional al lui Ștefan cel Mare și Sfânt și ansamblul monumental „Spirit și Memorie”.

Adauga un comentariu