Local

Arestarea fostului primar al Iașului, Gheorghe Nichita, pas cu pas! De ce a ajuns după gratii și cum s-a produs decăderea! Martorii cu identitate protejată l-au „îngropat” pe edil! FOTO / VIDEO

Publicat: 09 nov. 2020
Judecătorii din cadrul Curții de Apel București au dat publicității motivarea sentinței din dosarul
Fostul primar Gheorghe Nichita, în momentul în care a fost luat de acasă de polițiști

Judecătorii din cadrul Curții de Apel București au dat publicității motivarea sentinței din dosarul „UTI”. Magistrații au explicat cum au ajuns să îl condamne cu executare pe fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita. În principal, ex-edilul a fost „îngropat” de declarațiile date în dosar de inculpați și de martori

La începutul lunii august 2020, Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașului, era condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, în dosarul „UTI”. Pedeapsa de la Curtea de Apel București a venit ca o lovitură pentru fostul edil, acesta fiind condamnat în primă instanță la doar 4 ani de închisoare, pentru luare de mită.
La prima instanță, Tribunalul București, Gheorghe Nichita nu a vrut să comenteze acuzațiile. Însă, în apel, acesta a contestat mai multe probe și chiar declarațiile date inițial de martorii sub acoperire. Acesta a solicitat să fie achitat, însă judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îi mărească pedeapsa, la cererea procurorilor DNA.

Gheorghe Nichita a cerut excluderea declarațiilor martorilor sub acoperire: „Au fost intimidați să colaboreze!”

Magistrații bucureșteni au ajuns la concluzia că Gheorghe Nichita trebuie condamnat în principal în baza declarațiilor date în dosar atât de ceilalți inculpați, cât și de martori.

„Inculpatul Gheorghe Nichita a solicitat excluderea declarațiilor martorilor protejați M.S. și E.P., declarațiile acestora fiind date în afara sediului organelor de urmărire penală, în locații secrete ale Serviciului Român de Informații și în prezența unor persoane din cadrul Serviciului Român de Informații, fiind intimidate, prin amenințări cu deschiderea unor dosare penale, să coopereze cu anchetatorii. Analizând solicitarea apărării de excludere a declarațiilor martorilor protejați, Curtea constată că aceste aspecte nu sunt dovedite, neexistând nicio implicare a Serviciului Român de Informații în administrarea mijloacelor de probă respective, care să determine constatarea nulității absolute.

Recomandarea de către ofițerii din cadrul UM 0822 Suceava a unui spațiu de cazare temporară, în incinta unui obiectiv cu destinație hotelieră, aflat în circuitul turistic, la solicitarea martorei A.M.S. și a procurorului de caz, având în vedere statutul său de martor protejat, menționată în adresa din 6 mai 2019 emisă de Serviciul Român de Informații – U.M. 0198 București, nu constituie o ingerință de natură a atrage nulitatea absolută a declarațiilor acestui martor”, au subliniat magistrații bucureșteni.

A fost solicitată excluderea interceptărilor din dosarul „UTI”

Judecătorii de la Curtea de Apel București au mai menționat că Gheorghe Nichita a solicitat, prin apărător, excluderea interceptărilor din dosar.

„Prin decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” este neconstituțională. Textul prevedea că procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul Poliției ori de alte organe specializate ale statului. Toate mandatele de supraveghere tehnică în baza cărora au fost obținute probele pe care se întemeiază acuzațiile din cauză au fost emise și puse în executare înainte de pronunțarea acestei decizii.

În raport cu această împrejurare, s-a susținut de către Ministerul Public că decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 nu produce efecte în cauză deoarece, potrivit art. 147 din Constituție, hotărârile instanței de contencios constituțional produc efecte doar pentru viitor, iar interceptările au avut loc anterior. Din adresa emisă de DNA pe 8 aprilie 2019 reiese că SRI, prin cele 3 unități din Iași și Suceava, au asigurat suport tehnic prin care s-a realizat accesarea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor. Față de cele expuse, verificarea materialului probator pe care se întemeiază acuzațiile și soluția primei instanțe urmează a fi făcută în limitele anterior expuse, prin excluderea probelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică”, au adăugat magistrații.

Aceștia au menționat că se constată o încălcare a dispozițiilor legale privind punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, acestea fiind realizate de organe fără atribuții de cercetare penală, lipsite total de competența de a efectua acte de urmărire penală.

„Primarul avea atribuții esențiale în atribuirea contractului!”

Curtea de Apel București a constatat că, în privința încheierii contractului pentru eficientizarea sistemului, primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale, precum și pe parcursul derulării contractului, ca ordonator principal de credite, avea atribuții esențiale.

„Curtea va înlătura declarația dată de martora G.C.L. la termenul de judecată din data de 26 februarie 2019, prin care a arătat că își menține parțial declarațiile date sub identitatea E.P., în cursul urmăririi penale și declarația dată pe 30 ianuarie 2017 la Tribunalul București, având în vedere că motivele invocate, respectiv constrângerea de către anchetatori de a colabora cu aceștia, în caz contrar urmând a suporta consecințele, nu au niciun suport, declarațiile date ca martor protejat coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză.

Curtea va înlătura declarația dată de martora A.M.K (fostă S.) la termenul de judecată din data de 30 octombrie 2018, în fața instanței de apel, prin care a arătat că își menține parțial declarațiile date sub identitatea M.S., în cursul urmăririi penale, având în vedere că motivele invocate, respectiv constrângerea de către anchetatori de a colabora cu aceștia, în caz contrar urmând a suporta consecințele, nu au niciun suport, declarațiile date ca martor protejat coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză”, au subliniat judecătorii.

„Apărările inculpatului nu sunt susținute de niciun mijloc de probă”

Magistrații bucureșteni au adăugat că, deși Gheorghe Nichita a cerut achitarea, aceasta nu s-ar fi impus.

„Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, inculpatul Gheorghe Nichita nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa. Acesta a arătat că nu a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa. A precizat că singura întâlnire a avut-o cu inculpații T.U. și M.T., în biroul lui C.N., la acea vreme ministru al Economiei, în toamna anului 2012, când a refuzat să discute cu inculpatul T.U. despre participarea la licitație, acesta neîncercând să îi sugereze ceva.

A mai arătat că nu avea competență legală de a interveni în elaborarea documentației, în evaluarea ofertelor și nici în desemnarea câștigătorului licitației, iar acuzațiile că ar fi condiționat mita de semnarea contractului și efectuarea plăților la termen sunt neîntemeiate, semnarea contractului fiind o obligație legală a primarului, iar plățile se făceau în baza unor documente justificative, care nu erau întocmite de el, aplicarea penalităților fiind reglementată de lege și detaliată în documentele licitației. Apărările inculpatului Gheorghe Nichita, însă, nu sunt susținute de niciun mijloc de probă, neputând fi avute în vedere de către instanța de apel, solicitarea sa de achitare fiind neîntemeiată”, au încheiat judecătorii bucureșteni.

Fostul edil, pedepsit în dosarul „UTI”, pentru luare de mită

Pe 5 august 2020, Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașului, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, pentru luare de mită. În același dosar, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost condamnat la 8 luni de închisoare, cu suspendare.
În decembrie 2015, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Nichita, a președintelui grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu, a vicepreședintelui UTI Mihail Tănăsescu, a directorului SC Information Business Consulting SRL (IBC). Nichita a fost acuzat de luare de mită, iar Tiberiu Urdăreanu și Mihail Tănăsescu – de dare de mită. Nichita a fost acuzat că ar fi cerut 10 la sută dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit UTI și unei alte firme, precum și reduceri la un hotel de lux din București, dar și cazare în China.





Comentarii
  • Niciodata Chirica nu va intra la puscarie. Doar Harabagiu dar nici el nu e sigur!!! Succes organelor de cercetare penala in ceea ce il priveste pe Zamosteanu

  • Baaa #rezist sa va pis……lider cum a fost Nickita nu are sa mai aiba Moldova! Vedeti cate investitii s au facut, PALLAS si multe altele, linii tramvai, ciric etc.
    Avea un cuvant de spus la nivel national.
    Acuma in partide numai Clovni, care pkeaca capu la ordinele bucurestiului, ex Bodea, Chirchirau, Chirica, toti niste Clovni.
    De furat o sa spuneti, dar astia nu au furat, vai vai de manipulare!

Adauga un comentariu