Banii s-au dus, lucrările nu există! Cum a ajuns România să piardă miliarde cu acte-n regulă

Guvernul României are în derulare mii de proiecte prin Programul „Anghel Saligny”, dar nimeni nu poate spune clar cât din aceste investiții sunt reale, câte s-au terminat cu adevărat și, mai ales, pentru ce s-au plătit miliarde de lei. Asta arată un raport realizat de organizația Expert Forum, care a analizat datele oficiale ale Ministerului Dezvoltării până la sfârșitul lunii iunie.

Conform raportului, Programul Saligny a atins o valoare colosală, peste 53 de miliarde de lei, repartizați în aproape 5.000 de proiecte. Însă situația reală a lucrărilor este complet neclară. Datele raportate de autoritățile locale sunt incomplete, contradictorii și, în unele cazuri, pur și simplu ilogice.

De exemplu, există proiecte pentru care s-au decontat integral fondurile, dar unde stadiul lucrărilor raportat este de doar 5-6%. În alte cazuri, autoritățile declară că lucrarea e aproape gata (peste 80% realizată) dar nu au cerut niciun ban. Cu alte cuvinte, lipsa de transparență și haosul birocratic domină unul dintre cele mai mari programe de infrastructură locală din România.

Saligny, între promisiuni politice și realitate bugetară

Programul a reapărut în prim-plan în contextul crizei bugetare profunde cu care se confruntă Guvernul condus de Ilie Bolojan. Premierul a anunțat recent că banii s-au terminat și că doar o treime din proiecte mai pot primi finanțare. Restul vor fi reevaluate și prioritizate. Această veste a aprins spiritele în coaliția de guvernare, unde PSD a reacționat vehement, declarând că programul Saligny este o „linie roșie” pentru participarea la guvernare.

Organizația Expert Forum atrage însă atenția că această situație era previzibilă. Proiectele au fost aprobate „cu duiumul” în scopuri electorale, fără să existe bani suficienți pentru implementare. Acum, multe dintre ele riscă să fie abandonate, să fie executate prost sau, mai rău, să se degradeze înainte să fie finalizate.

Până la 30 iunie 2025, doar 19,5 miliarde de lei au fost efectiv decontați din cei peste 45 de miliarde contractați. Din aproape 5.000 de proiecte, numai 187 au fost finalizate complet și recepționate. Adică mai puțin de 4%.

Aproximativ 970 de proiecte contractate nu au primit niciun ban până acum. Dintre acestea, peste 800 aparțin primarilor PSD și PNL, care au fost principalii beneficiari politici ai programului. În unele cazuri, nu există nici măcar un constructor desemnat sau lucrările nu au început.

La nivel național, gradul mediu de decontare este de 43%, dar disparitățile sunt uriașe: de la județe precum Argeș sau Iași (cu peste 55% decontări), până la Brașov, Covasna sau București, unde s-a plătit sub 25% din sumele contractate.

Bucureștiul, campion la promisiuni și restanțe

Municipiul București a primit aprobare pentru 928 de milioane de lei prin Saligny, deși este un oraș cu buget propriu uriaș și ar fi trebuit să se autofinanțeze. Din această sumă, doar 91 de milioane au fost plătite efectiv. Proiectul de la Piața Unirii, administrat de Sectorul 4, este cel mai scump și cel mai în urmă: s-au plătit doar 17 milioane din 750 de milioane.

Expert Forum avertizează că această practică de a aproba proiecte fără acoperire bugetară este o obișnuință veche în administrația românească. Însă acum, în condiții de austeritate și presiune europeană pentru reducerea deficitului, lucrurile nu mai pot continua în același ritm. Premierul și miniștrii au recunoscut că nu sunt bani pentru toate proiectele și că va avea loc o selecție dură.

Între timp, PSD amenință cu ieșirea de la guvernare dacă finanțarea pentru investițiile locale nu este reluată masiv. Practic, un program construit inițial pentru dezvoltarea comunităților mici riscă să devină o bombă cu ceas în mijlocul unei crize politice și economice tot mai adânci.