Boboteaza – Sărbătoare mare azi pentru toți creștinii ortodocși de pretutindeni

Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși serbează Boboteaza. Conform simbolisticii biblice, Boboteaza marchează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan. Episodul este asociat cu prima împrejurare în care se revelează Treimea divină.

Fiul este botezat în prezența Sfântului Duh reprezentat de un porumbel. Iar în văzduh, Tatăl ceresc veghează asupra procesiunii. Mitică rămâne imaginea celui care va deveni Ioan Botezătorul, care se face remarcat prin modestia și umilința cu care săvârșește botezul.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

Boboteaza are în centru Agheasmă, Apa Sfințită cu ocazia acestei zile de sărbătoare.

În marile orașe precum București, Constanța, Iași, Galați slujbele pentru sfințirea Apei adună mii de credincioși, iar de multe ori aceștia ajung să se îmbulzească pentru a pune mâna pe o sticlă de Agheasmă.

Tot în această zi, preotul aruncă o cruce în apă, iar temerarii se aruncă pentru a scoate obiectul sfânt din apa rece. În conștiința populară românească, Boboteaza ocupă un loc aparte. Astfel s-au născut numeroase tradiții și obiceiuri.

Numărul de tradiții și obiceiuri ce înconjoară această mare zi din calendar este proporțional cu cel al superstițiilor legate de ce nu e bine să faci pe 6 ianuarie.

Ce nu ai voie să faci de Boboteaza?

1.  Cea mai importantă regulă este că de Bobotează nu se spală rufe. În tradiția creștin-ortodoxă, în această zi, toate apele sunt sfințite. De aceea, apa nu poate fi folosită la spălatul hainelor și apoi aruncată.
2. Boboteaza interzice certurile. Fiind zi de mare bucurie, obiceiul impune o atmosferă plăcută și armonioasă în orice locuință. Bătrânii spun că certurile de Bobotează vor fi la fel de aprige că frigul de afară, pe tot parcursul anului.
3. De Bobotează nu se împrumută lucruri. Nici bani, nici obiecte. Așa cum nici înainte de Revelion nu este recomandat să fie împrumutate lucruri pentru că obiceiul se va păstra tot restul anului nou. Aceeași regulă funcţionează și pentru Bobotează.
4. În satele tradiționale, bucatele pregătite nu se servesc până nu sunt sfințite de preot. Este considerat semn rău și aducător de ghinion dacă preparatele nu sunt binecuvântate înainte de a fi mâncate.
5. În Ajun de Bobotează nu se mănâncă nimic. Postul negru este o tradiție cu vechi rădăcini pe plaiurile mioritice. Se spune că cine postește negru în ziua de 5 ianuarie va fi ferit de necazuri și probleme tot restul anului.

De ce nu se strică Agheasma

Agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Boboteaza. Preoţii spun că Apa Sfinţită are proprietăţi miraculoase şi nu se strică.

Agheasma nu se strică datorită argintului folosit la sfinţire. Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se afla în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice. Cele două fac ca agheasma să se conserve mult mai bine.

De ce nu se strică Agheasma

Despre agheasma mare se spune că are proprietăţi tămăduitoare. Preoţii folosesc apa sfinţită în slujbele de botez, la sfinţirea bisericilor, la curăţarea fântânilor, la scoaterea raului sau a vraijilor din oameni, la exorcizări, la sfinţirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericeşti.

Se spune că aghiasma poarta harul Duhului Sfânt şi a săvârşit adevărate minuni, vindecând chiar credincioşii de boli grave şi apărându-i de rele.
Agheasma curăţă sufletul şi trupul de păcate şi alungă gândurile rele. Preoţii spun că enoriaşii care suferă de boli trupeşti trebuie să postească şi să bea agheasma în fiecare zi pe nemâncate, după rugăciune, şi să îşi facă semnul crucii de trei ori.