Bucureștiul trăiește un paradox incredibil: în timp ce blocurile tremură de frig, termoficarea e în comă, străzile sunt pline de gropi și zăpadă, iar școlile și grădinițele au risc seismic ridicat, primăria anunță că soluția pentru problemele Capitalei ar fi… 80 de adăposturi climatice pentru valurile de caniculă din vară, propuse de consilierii USR Bogdan-Alexandru Sabo și Ionela-Gabriela Dinu. Numărul lor ar urma să ajungă la 160 până la finalul anului 2026.
Orașul sub datoriile istorice
Primarul general Ciprian Ciucu nu încetează să semnaleze situația critică: datoria moștenită de la administrația Nicușor Dan se apropie de 3 miliarde de lei, iar STB și Termoenergetica sunt aproape de faliment, cu datorii uriașe la ANAF, doar STB înregistrează obligații între 1,3 și 1,6 miliarde lei. Bugetul la începutul anului 2026 are la dispoziție doar 20 de milioane de lei lichizi, insuficient pentru intervenții urgente.
Termoficarea în comă: zeci de mii de apartamente din peste 3.500 de blocuri rămân fără căldură și apă caldă. Conductele vechi de 50-60 de ani cedează la primul ger serios, iar oamenii se încălzesc cu aparate electrice costisitoare. Bătrânii și copiii sunt cei mai expuși.
Străzi impracticabile: polei, gropi pline cu apă înghețată, mașini derapând. Deszăpezirea e ineficientă, utilaje blocate sau absente.
Parcuri și locuri de joacă degradate: leagăne ruginite, balansoare rupte, iar multe spații de recreere rămân inaccesibile.
Școli și grădinițe cu risc seismic: peste 450 de clădiri școlare au evaluări de risc de la I la IV, inclusiv unități cu risc maxim. Elevii învață cu geaca pe ei, laboratoarele și sălile de sport sunt neîncălzite.
Transport public în criză
Autobuzele și tramvaiele STB întârzie, iar cozi lungi în frig sunt o realitate zilnică. Situația este agravată de datorii uriașe la ANAF, care pun serviciul în pericol permanent de executare silită.
În mijlocul acestui haos, consilierii USR propun adăposturi climatice: biblioteci, muzee sau spații publice transformate în refugii pentru zilele toride de vară, cu cișmele și ventilatoare cu ceață. Ideea pare ironică și departe de realitate, în condițiile în care Bucureștiul suferă ger, lipsă de căldură și infrastructură precară.
Bucureștenii plătesc taxe și impozite, îngheață în apartamente și se împiedică de gropi, în timp ce orașul visează la umbre și apă rece pentru caniculă care vine peste șase luni. Realitatea este clară: prioritățile sunt inversate, iar soluțiile urgente pentru supraviețuire: căldură, consolidări seismice, reabilitare străzi și școli, rămân nesoluționate.
Bucureștiul tremură sub viscol și datorii uriașe. USR propune adăposturi climatice pentru vară, dar nevoile imediate rămân ignorate. Până atunci, locuitorii Capitalei supraviețuiesc cum pot, învelindu-se în pături și așteptând minuni – sau poate un adăpost climatic de iarnă, cu aer condiționat pe reverse…