Toate aceste ștampile îi sunt aplicate unei singure persoane. Din diverse direcții. Ținta este Anca Alexandrescu. Profilată drept un pericol letal pentru ceilalți candidați, care, fără excepție, sunt „pro-europeni”. Desigur, cei care îi susțin și îi finanțează la greu sau le fac publicitate pe toate canalele sunt și ei tot europeni. Nu extremiști. Nu ai Moscovei. Și, Doamne ferește, nu ai „sistemului”. Oare va funcționa această bătălie de tipul „toți contra unul și unul contra toți”?
Poate funcționa. În ciuda asigurărilor date de George Simion, conform cărora voturile vor fi securizate prin prezența la fiecare secție de votare a doi reprezentanți suveraniști, nu este deloc exclus ca o parte dintre cei care ar vota cu Anca Alexandrescu să fie descurajați de pericolul unei fraude și deci al votului inutil și să rămână duminică acasă. Tot unii dintre suveraniștii din București sunt demobilizați de către Călin Georgescu, care a afirmat răspicat că aceste alegeri sunt ilegitime, fiind consecința unei uriașe fraude la nivel național, care nu le recunoaște și nu va participa la vot. Funcționează? Poate funcționa. Alți suveraniști dintre cetățeni sunt îndepărtați de Anca Alexandrescu, îndemnați fiind să voteze pentru candidatul POT al partidului condus de Anamaria Gavrilă. Funcționează? Poate funcționa. În fine, printr-o campanie puternic finanțată în favoarea lui Băluță, candidatul PSD, o serie de jurnaliști suveraniști, unii dintre ei promovați de Gold FM sau de Realitatea Plus, au lansat și un scenariu care creează suspiciune asupra aceleiași Anca Alexandrescu, în sensul că aceasta ar fi un om dirijat de sistem. Funcționează? S-ar putea să funcționeze.
Asistăm la un război de tipul unul contra toți și toți contra unul. Fără doar și poate, războiul este declanșat chiar de către Anca Alexandrescu, care se angajează în mod insistent că, odată ajunsă în poziția de primar general, să devoaleze toate escrocheriile săvârșite până în prezent pe bani publici, multe dintre ele sub mandatele lui Nicușor Dan. Primul efect este că acesta, speriat de ceea ce ar putea urma, încalcă în mod grosolan legea, așa cum de altfel a constatat Autoritatea Electorală Permanentă și, susținându-l ostentativ pe Cătălin Drulă, face cu acesta un clip la Cotroceni pentru a-l promova. Funcționează? Poate funcționa, întrucât Nicușor Dan mai are încă adepți care, deși nehotărâți în privința votului pentru noul primar, ar putea fi deciși să se unească duminică în favoarea lui Drulă.
Dar principala țintă a Ancăi Alexandrescu, dacă aceasta își îndeplinește până la capăt angajamentul, o reprezintă toate grupurile de interese nelegitime din jurul Primăriei Generale, care gravitează în jurul așa-ziselor partide europene și sifonează la greu acest buget de miliarde de euro al celei mai mari autorități administrativ-teritoriale din România. Dacă Anca Alexandrescu câștigă duminică, nu numai că tot ceea ce aceștia au construit se prăbușește ca un castel de nisip, nu numai că vor pierde în viitorul ciclu de patru ani o serie întreagă de avantaje generatoare de bani grei în raporturile cu Primăria Generală și cu multitudinea de lucrări ce le pot fi încredințate, dar, odată răscolit mușuroiul, urmează inevitabil să apară probe penale împotriva lor. Aceasta îi determină să utilizeze în prezent sume importante de bani într-o încercare disperată de a manevra rezultatul scrutinului în favoarea oricui, numai în beneficiul Ancăi Alexandrescu nu. Funcționează? Poate funcționa.
Dar care este mecanismul concret prin care, din diverse direcții, sunt exercitate atacuri împotriva singurului candidat independent susținut de cei mai mulți dintre suveraniști? Așa-zisele cercetări de piață, finanțate și ele de adversarii Ancăi Alexandrescu, au un dublu obiectiv. Prin numerele care ne sunt anunțate, se încearcă descurajarea electoratului acesteia. Pe de altă parte, dacă în final, în ciuda asigurărilor lui George Simion, o fraudă se va produce, aceasta va putea fi acoperită prin rezultatele sondajelor de ieri și de azi, precum și prin cele ale exit-poll-urilor.
O a doua linie de atac extrem de importantă o reprezintă televiziunile, care, cu excepția Realității Plus, cele mai multe sunt finanțate de aceleași grupuri ilegitime de interese și duc o campanie directă împotriva candidatului AUR și indirectă, refuzând să-și informeze telespectatorii asupra demersurilor electorale ale Ancăi Alexandrescu, asupra declarațiilor pe care aceasta le face zilnic, precum și asupra analizelor prezentate public de unii dintre susținătorii ei. Funcționează? Și asta poate funcționa.
În acest război electoral de tipul „toți contra unul, unul contra toți”, finalul, care se joacă practic duminică, este în mare parte imprevizibil. Dacă Anca va câștiga, vom asista destul de repede la prăbușirea unui întreg sistem. Pe axa premier–președinte. Iar în final la crearea unei noi majorități parlamentare. Dacă nu reușește Anca Alexandrescu, vom merge mai departe șontâc-șontâc, cum am mers pe întreg parcursul acestui an.