Care sunt cauzele care duc la un lacunarism cerebral? Iată simptomele la care trebuie sa fii atent!

Specialiștii de la Neuroaxis afirmă că lacunarismul cerebral reprezintă o afecțiune neurologică determinată de apariția unor mici leziuni numite infarcte lacunare, localizate în profunzimea creierului, în special în zone precum nucleii bazali, talamusul sau substanța albă. Aceste leziuni apar ca urmare a afectării vaselor mici de sânge care irigă creierul și sunt frecvent asociate cu procesul de îmbătrânire, dar și cu anumite boli cronice.

Principala cauză a lacunarismului cerebral este hipertensiunea arterială netratată sau prost controlată. Tensiunea crescută, menținută pe termen lung, duce la îngroșarea și rigidizarea pereților vaselor mici de sânge, reducând fluxul sanguin către anumite zone ale creierului. În timp, acest proces favorizează apariția micilor infarcte cerebrale, care se acumulează progresiv.

Care sunt cauzele care duc la un lacunarism cerebral

Diabetul zaharat reprezintă o altă cauză importantă a lacunarismului cerebral. Valorile crescute ale glicemiei afectează structura vaselor de sânge, inclusiv a celor de calibru mic, favorizând ischemia cerebrală. Diabetul asociat cu hipertensiunea arterială crește semnificativ riscul de apariție a acestei afecțiuni.

11:56, 07 Apr 2026

FOTO Cât trăiești cu atrofie cerebrală și cerebeloasă difuză? Iată de ce apare și cum se manifestă!

De asemenea, depunerile de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor duc la îngustarea vaselor și la scăderea oxigenării țesutului cerebral. Chiar dacă ateroscleroza afectează în principal vasele mari, impactul ei se resimte și asupra microcirculației cerebrale.

Înaintarea în vârstă este un factor de risc natural pentru lacunarism cerebral. Odată cu vârsta, vasele de sânge își pierd elasticitatea, iar capacitatea de adaptare a circulației cerebrale scade. Din acest motiv, lacunarismul este frecvent întâlnit la persoanele vârstnice, chiar și în absența unor boli severe, afirmă specialiștii de la Neuroaxis.

Scanările CT și RMN sunt principalele teste imagistice utilizate pentru a detecta infarctele lacunare. RMN-ul este metoda preferată, deoarece redă imagini detaliate ale structurilor cerebrale și poate evidenția leziunile mici produse în substanța albă profundă. Angiografia CT este și ea utilă, pentru că permite vizualizarea vaselor de sânge și identificarea eventualelor ocluzii ale arterelor mici.

Cât de nociv este fumatul în lupta cu această afecțiune

Fumatul contribuie semnificativ la apariția lacunarismului cerebral prin efectele sale nocive asupra vaselor de sânge. Substanțele toxice din fumul de țigară favorizează inflamația vasculară, creșterea tensiunii arteriale și accelerarea proceselor aterosclerotice, toate acestea crescând riscul de leziuni cerebrale.

Alți factori implicați pot fi dislipidemia, sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de alcool și anumite afecțiuni cardiace care influențează circulația sângelui către creier. De asemenea, istoricul familial de boli cardiovasculare poate crește predispoziția pentru lacunarism cerebral.

Mai mult de atât, AVC-urile lacunare pot fi asimptomatice, cu depisare accidentală în timpul investigațiilor imagistice recomandate pentru clarificarea altor diagnostice neurologice, sau pot prezenta un debut brusc de deficite neurologice, la fel ca în cazul altor accidente vasculare ischemice. Pentru că lacunarismul cerebral are loc în zona subcorticală a creierului, sunt absente simptome precum afazia, schimbările de comportament ori pierderile de memorie.

Doppler-ul transcranian, un tip de doppler cervico-cerebral, poate fi utilizat pentru a evalua starea arterelor carotide și vertebrale (dacă sunt prezente sau nu plăci ateromatoase) și obținerea de informații despre fluxul sanguin către creier.

Așadar, lacunarismul cerebral este rezultatul unui proces lent și cumulativ de afectare a vaselor mici de sânge ale creierului, având drept cauze principale hipertensiunea arterială, diabetul, ateroscleroza și îmbătrânirea.