Simptomele epilepsiei includ crize care variază de la confuzie pe termen scurt, privire fixă, mișcări musculare necontrolate până la pierderea cunoștinței.
Simptomele epilepsiei ajung până la pierderea cunoștinței, acestea pot determina apariția unor complicații, precum leziunile corporale provocate în urma căderilor, înec, sau răniri în timpul crizelor. În cazul apariției unei crize de epilepsie care durează mai mult de cinci minute, este necesară intervenția urgentă a medicilor specialiști.
Simptomele epilepsiei și complicațiile care pot apărea
Simptomele epilepsiei pot determina apariția crizelor de absență. Aceste crize presupun pierderea scurtă a contactului cu mediul, o privire fixă, clipit repetitiv sau mișcări autonome. Frecarea mâinilor și mestecatul excesiv prezintă semnele unei crize de absență.
Crizele tonico-clonice, numite Grand Mal, reprezintă simptomele epilepsiei care se manifestă prin pierderea cunoștinței, înțepenirea mușchilor în primă fază, urmată de a doua fază, adică convulsii ritmice. Pacientul își poate mușca limba și obrajii, iar în cazuri grave, această criză poate duce la rănirea pacientului, din cauza faptului ca poate cădea.
Simptomele epilepsiei pot determina și apariția crizelor parțiale. Aceste crize depind de partea creierului afectată. O criză parțială de epilepsie poate determina apariția mișcărilor spasmodice necontrolate la nivelul membrelor, tulburări auditive, vizuale sau olfactive, senzații neobișnuite, precum furnicăturile sau senzația de deja-vu, confuzie temporară sau incoerență în vorbire și schimbări emoționale, cum ar fi frica și anxietatea.
Complicațiile epilepsiei pot determina rănirea sau fracturarea membrelor pacientului, care se află în cădere sau în timpul convulsiilor. Un risc major este înecul, deoarece o criză de epilepsie poate apărea în cele mai neașteptate situații. Statutul epileptic reprezintă o urgență medicală care se produce când o criză durează mai mult de 5 minute.
Tratamentul epilepsiei
Simptomele epilepsiei pot fi controlate în proporție de 70%. Persoanele care apelează la intervenția unui medic specialist și care își iau medicamentele la timp, pot ține sub control sau chiar pot scăpa în totalitate de convulsiile provocate de crizele epileptice.
Cu toate acestea, simptomele epilepsiei pot reapărea în orice moment, tocmai de aceea întreruperea tratamentului anti-convulsii poate fi luată în considerare doar în momentul în care, pacientul nu a mai avut o criză timp de cinci ani. În cazul în care medicamentele prescrise de medic nu dau roade în tratarea convulsiilor, tratamentul chirurgical poate fi o soluție benefică.
În unele cazuri, nici tratamentul, și nici intervenția chirurgicală nu poate vindeca un pacient de epilepsie, întrucât medicamentația poate fi prescrisă pe viață, astfel încât simptomele epilepsiei să fie măcar ținute sub control și cât mai rare. Pe lângă medicamentație, se poate recomanda și modificarea stilului de viață, cum ar fi evitarea factorilor declanșatori și o alimentație adecvată.
În țările cu venituri mici, trei sferturi dintre pacienții care se chinuie cu epilepsia nu primesc un tratamentul adecvat și de care au nevoie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în multe țări cu venituri mici și medii există o cantitate redusă a medicamentelor care pot ține sub control simptomele bolii, precum convulsiile.
Simptomele epilepsiei pot fi tratate sau ținute sub control cu ajutor medicamentelor prescrise de un medic specialist.