Ce este aclimatizarea și cum se realizează corect? Sfaturile medicului Laura Mareș – VIDEO

Dr. Laura Mareș, medic primar oftalmolog și alpinistă, se împarte între vocație și pasiune. Ea a discutat, în cadrul emisiunii BZI LIVE, despre aclimatizare și despre cum se realizează corect. Iată care sunt cele mai bune sfaturi ale acesteia.

Aclimatizarea este, din perspectiva iubitorilor de drumeții, cheia evitării bolilor de altitudine. Ea este extrem de importantă în ceea ce privește asigurarea succesului expedițiilor în munții înalți. Cu alte cuvinte, scopul aclimatizării este de a ține la distanță evacuarea forțată sau decesul, survenit ca urmare a unei forme severe de boală de altitudine.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

Record pe piaţa muncii din România: cei mai mulţi angajaţi din ultimii 17 ani. Dar şi printre cei mai prost plătiţi din UE

Ce este aclimatizarea și cum se realizează corect? Dr. Laura Mareș: „Nu trebuie să urci mai mult de 500 de metri pe zi”

O regulă foarte importantă în procesul de aclimatizare este ascensionarea graduală, lentă, care să prevină răul acut de munte. Potrivit alpiniștilor, aproape oricine urcă prea sus și prea repede, se poate confrunta cu răul de altitudine. Astfel că, esențială este altitudinea la care persoana doarme și nu înălțimea maximă pe care o atinge zi de zi. De pildă, peste 3000 de metri, persoana nu ar trebui să-şi petreacă noaptea la mai mult de 300 de metri faţă de noaptea anterioară.

Procesul de aclimatizare nu poate fi grăbit fără consecințe și, tocmai de aceea, alpiniștii petrec zile sau chiar săptămâni, pentru a se aclimatiza înainte de a urca la o înălțime mai mare.

„Inițial ai dureri de cap, astea sunt normale în procesul de aclimatizare. Sunt niște reguli și aici, adică nu trebuie să urci mai mult de 500 de metri pe zi. Trebuie să urci, să atingi un punct, să stai puțin acolo, eventual să dormi și/ sau ideal ar fi să cobori și să te odihnești mai jos, adică să atingi întotdeauna un punct, chiar și când te apropii de tabăra de bază. Deci ajungi din punctul A în punctul B și după-amiaza atunci, după ce ai mers o zi întreagă, mai mergi câteva ore undeva mai sus puțin, să stai și acolo puțin și pe urmă să cobori în locul acela, se cheamă aclimatizare. E ceva obișnuit ce facem, pur și simplu așa trebuie să se întâmple. Dar toate acestea durează foarte mult timp, de asta și expedițiile la 8000 și chiar li la munții de peste 7000, durează măcar 5 săptămâni – 6, la 8000 durează între 6 și 8.”, a declarat medicul Laura Mareș, pentru BZI LIVE.

Sfaturi pentru iubitorii de drumeții

Dacă ești un împătimit al expedițiilor în munții înalți, trebuie să respecți câteva reguli simple, care să-ți asigure o experiență de neuitat. Prima și cea mai importantă regulă este să eviți alcoolul, deoarece acesta poate deshidrata și deprima centrul respirației de la nivelul creierului. Un efect similar îl pot avea și somniferele.

De asemenea, esențial este să menții o hidratare adecvată, fiindcă deshidratarea scade abilitatea organismului de a se adapta la altitudine mare și poate mima simptomele răului de munte. O cantitate adecvată de lichide este reprezentată de suplimentarea consumului de apă cu încă un litru – un litru și jumătate. Din punct de vedere medical, hidratarea este optimă, dacă urina are culoarea galben pai.

Nu în ultimul rând, de dorit este și o dietă bogată în carbohidrați ușor digerabili, cum sunt cartofii, orezul și pastele. Aceste alimente susțin ventilația și utilizarea eficientă a oxigenului. Potrivit studiilor, consumarea carbohidraților puri cu 40 de minute înainte de expunerea la hipoxia acută ar îmbunătăţi saturaţia arterială a oxigenului cu 4%.