Gastronomia este considerat un studiu științific și cultural al alimentației și băuturilor. La baza gastronomiei stă relația dintre cultură și mâncare, urmată de relația dintre arta de a prepara și prezenta mâncăruri.
Gastronomia are la bază un studiu cultural al hranei, acesta se referă la modul în care alimentația influențează și este influențată de cultură. Atunci când vorbim despre arta culinară ne referim la tehnicile de preparare, prezentare și de servire a mâncărurilor și băuturilor.
Când auzim cuvântul gastronomie ne gândim direct la bucătărie, iar felul în care gătim în bucătărie se află într-o strânsă legătură cu regiunea de unde provenim, astfel încât să preparăm un deliciu asemenea unei regiuni.
Unu bun exemplu pentru bucătărie și regiune ar fi pastele carbonara, iar atunci când le facem ne dorim ca gustul să fie autentic, sau aproape la fel ca atunci când preparatul este gătit de un italian.
Istoria gastronomiei
Eseul “Fiziologia gustului” publicat în anul 1825, de către gastronomul Jean Anthelme Brillat-Savarin, iar lucrarea sa a fost considerată primul studiu de bază al gastronomiei. Diferența dintre eseul lui Jean Anthelme Brillat-Savarin și tradiționalele cărți de bucate, stă în faptul că în această lucrare se vorbește foarte mult despre relația dintre simțuri și mâncare, tratând gastronomia ca pe o știință.
Pe parcursul anilor 1970-1980 studiile privind rolul alimentației în istorie și dezvoltare a umanității au devenit teme de cercetare, astfel încât în lumea academică relația dintre hrană și cultură a prins contur. Până la acel moment, tot ce ținea de mâncare, alimentație sau gastronomie erau neimportante.
Deoarece în perioada aceea apăruse un risc ridicat de pierdere a reperelor gastronomice identitare și a bucătăriei tradiționale, conceptului de identitate culinară regională, adică relația dintre bucătărie și regiune, i s-a oferit mai multă atenție pentru a deveni mult mai dezvoltat.
Totuși, chiar și la momentul actual chestiunea identității culinare a unei regiuni rămâne o temă controversată, deoarece originile anumitor feluri de mâncare încă sunt contestate și de multe ori nu știm a cui țări aparține un anumit preparat.
De exemplu, sarmalele nu sunt un preparat pur românesc, chiar dacă multe persoane cred asta. De fapt, sarmalele au apărut mai întâi în Turcia, urmând să fie răspândite în România, Croația, Slovenia, Grecia și multe alte țări.
Bucătăria românească
Gastronomia din România este foarte diversificată, deoarece poporul român s-a înrudit și cu alte popoare, în ceea ce privește mâncarea. Românii s-au inspirat de la germani, turci, italieni, sârbi și maghiari, însă pe lângă preparatele luate de la alte popoare, aceștia au și rețete pur românești. Iată câteva preparate autentice ale românilor!
Atunci când ne gândim la gastronomia românească, putem să ne gândim la mămăligă cu brânză și smântână. Acest preparat se află adesea pe mesele românilor, deoarece se face ușor și rapid, gustul fiind unul senzațional!
Ciulamaua de pui este un alt preparat autentic românesc. Puiul se îmbină foarte bine cu un sos alb făcut din smântână, iar dacă vrei să îți surprinzi prietenii din altă țară, ciulamaua de pui este preparatul perfect. Această rețetă îți lasă gura apă, iar papilele tale gustative vor fi cele mai fericite!
Gastronomia românească este ca și cum ai spune ciorbă. Românilor le place ciorba, iar o ciorbă adorată de românii noștri este ciorba de fasole cu afumătură. Acesta este un preparat consistent, făcut din fasole și evident, afumătura cu os. De-obicei se folosește carne de porc sau de vită, fie că vorbim de ciolan sau șuncă de casă. Pentru un gust cât mai autentic, românii adaugă tarhon și oțet de mere.
Gastronomia nu se referă doar la arta de a găti, aceasta are în spate o istorie enormă legată de tot ce ține de hrană, alimentație și regiune.