Ce fac adolescentii Romaniei in timpul liber

Un studiu prezentat astazi de Ministerul Tineretului si Sportului (MTS) si UNICEF a aratat cate ore petrec, in medie, adolescentii romani la TV sau calculator.

Adolescentii romani petrec, in medie, sapte ore pe zi uitandu-se la televizor, ascultand radio, navigand pe internet sau dedicandu-se jocurilor video, rezulta din studiu.

Primul studiu „Situatia adolescentilor din Romania” mai arata ca acestia sunt preocupati de social media si isi incep viata sexuala in jurul varstei de 15 ani.

stirilebzi.ro

Anunț pentru românii cu credite la bancă: Ce se întâmplă cu indicele ROBOR

Stirile PROTV

Maşină de Poliţie din Constanţa, blocată pe plajă. „Cum au voie, aştia, mă?”

Potrivit studiului, instrumentele social media sunt utilizate mai mult de baieti (93 la suta vs. 88 la suta), de adolescentii din mediul urban (91 la suta vs. 77 la suta) si de cei in varsta de minimum 14 ani.

Din numarul total de adolescenti care au participat la studiu, 93,7 la suta frecventau scoala la momentul realizarii cercetarii (95 la suta fete fata de 92,3 la suta baieti), iar unu la suta dintre respondenti lucrau.

„Adolescentii petrec, in medie, sapte ore zilnic atat uitandu-se la televizor, cat si ascultand radio, navigand pe internet si dedicandu-se jocurilor video”, se arata in studiu

Astfel, 96 la suta din adolescenti se uita zilnic la televizor, 50 la suta dintre ei petrec peste trei ore pentru aceasta activitate in loc sa socializeze, sa invete, sa se joace sau sa faca sport. De asemenea, 88 la suta din adolescenti utilizeaza internetul, media fiind de 3,37 ore pe zi.

Pe de alta parte, conform aceleiasi cercetari, 15 la suta dintre adolescenti au declarat ca si-au inceput viata sexuala (23 la suta dintre baieti si 11 la suta dintre fete, 20 la suta in urban vs. 14 la suta in rural). În functie de categoria de varsta, un sfert din adolescentii de peste 14 ani si unu la suta sub 14 ani au declarat ca si-au inceput viata sexuala. În medie, adolescentii si-au inceput viata sexuala la varsta de 15 ani si jumatate.

La momentul realizarii cercetarii, adolescentii activi sexual au avut, in medie, 2,3 parteneri, iar 68 la suta dintre ei, un partener stabil.

„Cand au fost intrebati cat de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil in ultima luna, aproape jumatate (47 la suta) dintre adolescentii care si-au inceput viata sexuala au afirmat ca l-au folosit de fiecare data si majoritatea le-au folosit pentru a preveni o sarcina (63 la suta in comparatie cu 19 la suta au folosit prezervativul pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuala). Aceste rezultate indica o nevoie crescuta pentru educatie pentru sanatate, cu focus pe boli cu transmitere sexuala”, spun initiatorii studiului.

Acestia au mai constatat ca, in general, adolescentii detin un nivel satisfacator de cunostinte in legatura cu HIV, dar proportiile destul de ridicate de „nu stiu/nu raspund”, cuprinse intre 24 la suta si 39 la suta, ridica unele semne de intrebare. „Acestea denota un nivel ridicat de incertitudine in randul adolescentilor si atrage indoieli serioase legate de intelegerea in totalitate a cailor de transmitere a HIV. Riscurile produse de HIV sunt mai bine cunoscute de adolescentii de peste 14 ani si de cei care traiesc in mediul urban, dar putin stiut de adolescentii mai tineri si cei care traiesc in zona rurala”, se mai arata in studiu.

Nivelul de informare nu difera semnificativ in functie de gen, insa o mica diferenta a fost identificata intre adolescentii din mediul urban si rural.

Majoritatea adolescentilor apeleaza la parinti sau bunici cand au nevoie de ajutor si se mai bazeaza pe profesori, prieteni sau colegi, insa alte resurse de capital social din viata lor, precum vecinii, serviciile de urgenta si Telefonul copilului sunt neaccesate.

Initiatorii primului studiu privind situatia adolescentilor au mai constatat ca exista lacune in acoperirea cu servicii sociale, educationale si de sanatate, mai ales in zonele rurale si afectate de saracie.

În acest context, studiul arata ca ONG-urile au un potential pentru interventii eficiente, insa disponibilitatea lor la nivel local este redusa.

„Multe din serviciile sociale de proximitate sunt mai putin dezvoltate si ineficiente in comunitatile dezavantajate. Serviciile mentionate de respondenti ca fiind insuficiente sunt cele de consiliere a parintilor, centre de zi, programe after school, ateliere protejate pentru adolescentii vulnerabili, servicii de consiliere pentru adolescenti, centre multifunctionale de educatie non-formala si de petrecere a timpului liber, programe care tintesc educatia pentru sanatate si pregatirea pentru o viata independenta. Serviciile de proximitate pentru adolescentii consumatori de droguri, oferite de ONG-uri au fost cel mai des mentionate ca fiind insuficiente”, se mai arata in studiu.

Cercetarea cantitativa a fost realizata pe un esantion de fete si baieti din populatia totala, avand o marja maxima de eroare de +/ -3,9 la suta, la un nivel de incredere de 95 la suta.

Potrivit Institutului National de Statistica, in Romania sunt 2.012.709 de adolescenti de 10-18 ani, reprezentand 9,43 la suta din populatia totala a tarii.